Motu antispagnolu di Missina

Lu motu antispagnolu di Missina fu n'abbinimentu storicu ca si virificau ntra lu misi di giugnettu dû 1674 e lu misi di aprili dû 1678.

Missina e lu portu nti na carta dû 1681.

Li fatti cancia

La causa di lu motu antispagnolu di Missina, fu la prugrissiva pirduta di privileggi ca la cità avìa acquistatu, grazzî ê sò attivitati cummirciali assai ciurenti e ca furriavanu ô portu di Missina, situatu nti na zona di granni mpurtanza stratêggica. Li Palirmitani avìanu fattu prissioni supra lu cuvernu spagnolu pi trasfiriri a Palermu li privileggi accurdati e missinisi. Lu motu di Missina fu appujatu dê francisi, ca câ flotta dû re di Francia, cuntrullaru tutta la zona pi quattru anni, nzinu a quannu n sèquitu a nu trattatu ntirnazziunali ntra la Francia e la Spagna, la flotta e li surdati francisi dicideru di si nni iri e lassari la cità ê spagnoli ca si la ripigghiaru facirmenti ntô 1678.