Nucija

nu cumuni di Tàlia
(Rinnirizzata di Nociglia)
Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu 'n salentinu di Nucija (LE), vidi Nucija (artìculu 'n salentinu).


Nucija
Nomu ufficiali: Nociglia
Riggiuni: Pugghia
Pruvincia: Lecci (LE)
Cuurdinati: 40°2'0"N, 18°20'0"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 10 km²
Abbitanti: 2.659
Dinzitati: 266 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Muntisanu, Pusciardu, San Cassianu, Supersanu, Suranu
CAP: 73020
Prifissu telefònicu: +0836
Situ ufficiali: http://www.comune.nociglia.le.it


Nucija è nu paisi salentinu di la pruvincia di Lecci, a 10 km di Maje e 45 di Lecci, nun luntanu di la costa addriàtica (Castru, Marìttima e Andranu). Stà supra na serra di 109 m supra lu liveddu dû mari.

Stemma cancia

Lu stemma è n'àrbulu di nuci cu di costi nu gigghiu jancu (di tanti ca èrinu sti chianti, ca dìcinu vinni accussì chiamatu lu paisi).

Orìggini cancia

Li urìggini dû paisi sù scuri, ma sinza dubbiu cci tràsinu cu lu granni voscu ca si spannìa di lu paisi nzinu a Supersanu (lu voscu Belvedere), unni li òmini facìanu cravuni (e chiddi di Nucija sù 'itti 'ncora moi cravunari pi stu fattu). A lu crìsciri dû paisi, fu fatta prima na turri de guardia e poi nu casteddu, ca passau di vari famigghi, finu a spicciari 'n manu a li Prìncipi di Tricasi, li Gallone, ca lu tìnniru cu tuttu lu fèudu di lu XVII finca a lu XIX sèculu. A l'Unità d'Italia Nucija divinni cumuni, e tinìa comu frazzioni puru Suranu, Vitrugna e San Cassianu (ca si stacca na pid'una ntra l'anni succissivi). Lu primu sìnnicu di la Ripùbbrica (1946-1960) fu Micheli Petracca (1908-1999).

Monumenta cancia

Nucija teni nu palazzu barunali (lu casteddu) cu na turri dû '300. La Chesia matri (San Nicola) fu fatta nveci a mità dû sèculu diciannuvèsimu, mentri sunnu assai cchiù vecchi dî àutri cappelli: chidda di la Cungreca (di la Madonna Assunta, ca è di la cungreca omònima nata a lu 1781) e chidda (ntichìssima) di la Madonna Coelimanna (aru si cchiàra pitturi basiliani).

A supra la chiazza stavi na culonna cu la stàtua di Sant'Antoniu, ca è lu prutitturi e ca si fisteggia dui voti l'annu (a giugnu e a agustu quannu c'eni la festa grossa). Àutri festi sù chiddi di San Giuseppi (pi cui si faci la tàula tradizziunali), di la Madonna di l'Idri, di li Santi Mèdici e di San Luiggi. Si fannu puru purgissioni pi lu Sacru Cori, pi la Madonna Assunta e pi la Madonna dû Carmini. Rispettu di l'àutri paisi, a Nucija la purgissioni di lu Cristu Mortu si faci lu sàbbatu la mmane 'n prima. Lu jornu di Pascaredda li cristiani di Nucija vannu a nu fore rittu Pusciardu, 'ittu Facece, aru 'nc' ete na cappedda di la Madonna di l'Ànciuli. A ddà banna si dici Missa e si fàcinu scampagnati.

Pirsunaggi famusi cancia

Ntra li pirsunaggi famusi, si ricòrdanu:

  • Pascali Ruggieri (unu di li ncigneri ca fici lu ponti girèvuli di Tàrantu)
  • Arcipreti don Domènicu Marzotta (ca fici fari la chesia)
  • On. Giacintu Ursu (ancora viventi), diputatu e difinzuri cìvicu di la Pruvincia di Lecci
  • Lu sìnnicu attuali si chiama Giuseppe (Pippi) Fracasso.
  • Lu pàrrucu eni Don Pinu Pedone

Lu cumuni faci parti di l'Unione delle Comuni di li Terri di Menzu (cu Sciuvaneddu, Sanarica, Vitrugna, Sancassianu e Suranu).

Dialettu cancia

Lu dialettu di Nucija apparteni a la famigghia di la lingua siciliana: è lu dialettu salentinu.

Talìa puru cancia


Liami nterni cancia

  Purtali di lu Salentu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Salentu.