Lu portu di Catania è 'n portu artificiàli ca s'attròva n'facci a la cità di Catania dintra lu golfu ca pìgghia lu stissu nomu. La sò struttùra attuali vinni furmata ntô XX seculu.

Storia cancia

L'approdu di Catania risali a la notti dê tempi e c'era di sicuru quandu vinninu li Greci. Lu primmu portu veru i pròpiu a Catania pirò vinni frabbicàtu pì niziativa di lu re Alfonsu di Raguna, ntô stissu situ unni nta lu X secolo l'àvunu custruitu li Saracini. Lu portu fu dutatu di attrizzaturi pi pirmèttiri l'attraccu dê grossi navi; ma spissu e vulintèri li forti mariggiati sfasciarunu li i moli custruiuti. La cchiù forti di tutti fu ntô 1601, quandu 'na spavintusa mariggiata si purtau tuttu cosi lassandu sulu un munzeddu di petri.

Ntê primi dô XVIII seculu li Burboni allargàrunu lu portu dutandulu di moli cchiù mpurtanti e cchiù lonchi.

Doppu la custruzzioni dâ Ferruvìa Missina-Catania, lu 1° lugliu 1869 la stazzioni di Catania Cintrali vinni alliacciata a lu portu cu na lînia di calata a mari longa 914 metri ca s'allargava cu tanti binari ntê moli do portu e ntâ Stazzioni Marittima. Versu ô 1898 puru la Ferruvìa Circumetnea jungìu ntô portu custruenduvi na sò stazzioni chiamata Porto ca ora sta sirvendi ppi la Metropulitana di Catania.

Ntornu ô '30 lu cuvernu fascista allargàu lu portu; mprimma lu mari arruvava sinu all' Archi dâ Marina, iddi facennu lu ntirramentu frabbricarunu lu Molu Crispi. Prolungarunu appoi la dica furània di àutri 600 metri muntanduci una grannissima gru pi càrricu e scàrricu.

Lu tràficu cancia

È 'n portu assinziarmenti mircantili, ma di quarchi dicina d'anni ci su puru linii di trachettamèntu di camii e TIR versu li porti dô centru e nord Italia.

Lu tràficu passiggèri è limitatu ê navi di crucèra e trachetti ppi Genuva, Civitavecchia e Napuli. Autri sirvizi sunnu, a menzu catamaranu, pi Malta.