Ferruvìa Circumetnea
La Ferruvìa Ciccumetnea (o Circumettinnèa) è na lìnia ferruviària a scartamentu ridottu ca gira pi 110 chilòmitri 'n cìrculu ntornu a l' Etna e nta 3 urati porta li genti di Catania ô Ripostu. Dô 1999 lu primu trattu c'attravisava la cità di Catania, vinni suttirratu e addivintau la Metropulitana di Catania.
StoriaCancia
La Circumetnea fu vuluta dâ Pruvincia di Catania, dâ Càmmira di Cummerciu e dê cumuni ettinnèi ntirissati. Lû primu attu ufficiali fu lu règgiu dicretu dô 31 di dicèmmiru 1883 e la cuncissioni ppi travagghiari lu detti lu 23 di maiu 1889 lu ministru dô tisoru Giuvanni Giolitti . La Sucità Siciliana di pùbbrichi travagghi di lu mprindituri nglisi Robert Trewhella si pigghiau lu subbappartu. Lu 2 frivaru 1895 trasìu 'n funzioni lu trattu Catania-Dernò (oggi Adranu) e 'n picca tempu tutti l'àutri. Ntâ stati dû 1898 la tratta dô Ripostu ô Portu di Catania era ntiramenti pircurrìbbili cu màchina a vapuri a la vilocità massima di 27 km all'ura. S'avìanu rializzatu 'n picca tempu 22 ponti, 6 tùnnilli e macari stazzioni, dipòsiti e casi cantuneri.
Edmondu De Amicis si cci fici un viaggiu ô princìpiu dô XX sèculu e ci scrivìu un libbru «Ricordi di un viaggio in Sicilia». Ô 30 maiu 1911 ci viaggiaru lu Re e la Riggina, Vittoriu Manueli III e Elena dô Montenegru.
Ntô 1937, quanndu c'era na pulìtica ecunòmica autàrchica, s'accattaru 6 litturini Fiat pp'arrispammiari nafta e curriri cchiù viloci . La litturina accuminciau a sustituiri li primi cafirreri a vapuri.
Ntô doppuguerra la Circumetnea essennu siriamenti danniggiata dâ guerra s'attruvau senza sordi ppi cuntinuari a travagghiari, pirciò ntô 1947 lu ministru dê Trasporti la fici addivintari Gistioni cummissariali cuvirnativa. Cu li sordi dô ministeru, si pòttiru accattari àutri litturini di secunna manu; ntô '70 finarmenti arrivaru 13 màchini novi dô tipu disel-alèttricu di custruzzioni Fiat Ferruviaria-Officini Miccanichi dâ Stanga. Ntô 1980 àutri litturini usati ca èranu superchiu ntê Ferruvìi Calabbru Lucani e di la ferruvìa chiusa ppi sempri Ferruvìa Castedduvitranu-Portu Empedocli di la FS. Pi ùrtimu arrivaru ntô 1991 5 litturini novi di lu mudellu -ADe 21-25 fabbricati ntâ la fàbbrica catanisi di la Zona nnustriali di Catania, ITIN .
Lu trattu nizziali, dô Portu ô Burgu , non c'è cchiù 'n supirfici, picchì scavaru sutta e cci fìciru la prima mitrupolitana di la Sicilia.
'N princìpiu, quannu accuminciaru avìanu 12 màchini a vapuri ca, comu s'usava a ddu tempu, vìnniru vattiati e cci dèsiru lu nnomu pròpriu:
Oggi arristaru sulu dui lucumutivi a vapuri ppi mustra , la N.10 Mascali e la N. 14 canusciuta comu la meusa.
St'articulu fa parti dâ seria Trasporti e Vìculi |
Sizzioni Trasporti... |
Trasportu di passiggeri
|
Sizzioni Vìculi... |
Menzi di trasportu |
Principali nfurmazzioniCancia
- Annu di naugurazzioni:1898
- Km:110,963 (na vòta quannu partiva dô Portu èranu 114,700 Km )
- Tempu ppi fari nû giru:190 minuti
- Stazzioni:30
- Jallirìa cchiù longa: Rocca Calanna(263,82 m)
- Pinnenza massima:36 ppi milli
- Autizza massima:976 m.s.l.m. (vicinu a Rocca Calanna)
- Vilocità massima:60Km/h
- Vilocità cummirciali:35 km/h
- 24 litturini diesil nurmali e dui Aln 56 Litturini urìgginali dô 1937
- Dipòsitu: ô Burgu, a Dirnò, a Bronti, a Rannazzu, ô Ripostu.
- Officina a Catania Burgu.
Àutri Sirvizzi (autobussi)Cancia
- Di la stazzioni dô Chianu Tàvula si poti iri cu l'autobussu a la cità di Belpassu 'n cuincidenza cu li litturini
- L'autobussu citatinu di la cità di Adranu è dâ stissa Circumetnea ca havi dù lìnii: lìnia Nord e lìnia Sud.
- Doppu l'apirtura di la stazioni Nesima dâ Metrupulitana di Catania (2017) accuminciau lu sirvizio di autobussi navetta ccu la cità di Belpassu e cu li frazzioni mustirianchisi di Lineri e Muntipalma.
BibbliografìaCancia
- Francesco Ogliari| La Ferrovia Circumetnea, in TuttoTreno e Storia| 2005 | Duegi Editrice | Albignasego