Regnu (bioluggìa)
rangu tassunòmicu chi sta' supra ô filu e sutta ô duminiu
Nnâ bioluggìa, nu regnu o regnum rapprisenta lu cchiù autu liveddu (o quasi lu cchiù autu), d'organismi nnâ classificazzioni scintìfica.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bc/Haeckel_arbol_bn.png/250px-Haeckel_arbol_bn.png)
Ntô sò Systema Naturae, pubbricatu pâ prima vota ntô 1735, Carolus Linnaeus idintificau dui regni di cosi viventi: Animalia (o l'armali) e Vegetabilia (o li chianti). Anzi Linnaeus trattau li minirali comu nu terzu regnu: Mineralia. Linnaeus spartìu ogni regnu ntra li classi, e poi cchiù tardu criau li fila pi l'armali e li divisioni pî chianti.
Suntu brevi
canciaLinnaeus 1735 2 regni |
Haeckel 1866 3 regni |
Chatton 1937 2 mperi |
Copeland 1956 4 regni |
Whittaker 1969 5 regni |
Woese et al. 1977 6 regni |
Woese et al. 1990 3 duminî |
---|---|---|---|---|---|---|
(senza classìficazzioni) | Protisti | Prokaryota | Monera | Monera | Eubacteria | Bacteria |
Archaebacteria | Archaea | |||||
Eukaryota | Protoctista | Protisti | Protisti | Eukaryota | ||
Vegetabilia | Plantae | Funci | Funci | |||
Plantae | Plantae | Plantae | ||||
Animalia | Animalia | Animalia | Animalia | Animalia |
Li ottu parti di sta classificazzioni sunnu chissi: