San Filippu Jacunu di Palermu

Filippu Jacunu di Palermu fu nu santu, (Palermu 1287 - Aggiru 12 di maiu 1309?, quintu seculu secunnu n'àutra virsioni)

Statua di marmu di G. B. Ragusa ( 1716 - 1726) na Cappella Senatoria di S. Franciscu d’Assisi a Palermu

Aggiografia cancia

Mentri Santu Fulippu parrinu stava nnâ citati di Aggira (EN) e la fama di soi miràculi crisceva ogni jornu, n'omu assai riccu dâ Famigghia di li Settimi, ca campava nnâ citati di Palermu, era senza figghi e nun sapìa a cui lassari li soi furtuni; nu jornu, alluminatu dû Signuri e cunsigghiatu d'addumannari lu donu dâ proli ô Biatu Fulippu, pinzò di ìrilu a truvari. Nzèmmula ê piddirina s’assittò supra ê scaluna di la crèsia e quannu trasìu si misi a prijari assai.
Fulippu ci dissi: “ Sacciu zoccu addumannasti a lu Patri di tutti li cunsulazzioni; torna a Palermu e dicci a tò muggheri ca li vostri prijeri foru esauditi di Diu “.
Turnatu â casa, attruvò a sò muggheri câ facci filici e dda notti si nzunnò a Santu Fulippu ca ci dicìa c'avissi avutu un picciriddu e c’avìa a mintìricci lu sò stissu nomu.

Di quannu era nicu, Fulippu detti signu dâ futura santità. Quannu avìa nov'anni sò patri e sò matri lu purtaru a Agira nnô Santu omu di Fulippu.
Chistu ci dissi: “ Vatinni nni la tô citati natali, nun pinzari ê ricchizzi, ma penza a custruiri na casa a Diu pi sirvillu sempri nnâ gioia “.
Arricivìu a binidizzioni e turnò a Palermu câ tònaca, lu fazzulettu e la corda dû Santu; quannu strugghìu la corda ci detti la saluti a n’omu nnimuniatu ca era ittatu ‘n terra.
Chi picciuli di sò patri fici fari na Crèsia e si scrivìu nnô nùmmaru dî Clèrici e fu urdinatu Jàcunu. Si cumpurtau sempri di ministru di Diu, cu tanta pacènzia nê dulura, avvirsità, viggìlii, dijuni, cu castità e carità vera.
Quannu mureru sò patri e sò matri, detti ê puvuredda tutti li soi beni, lassò Palermu e turnò a Agira, unni fu educatu di San Fulippu e prestu agghicau a la santità.
Lu 12 di maju130 doppu Cristu ci turnò l’arma a Diu.

Lu cultu cancia

Lu sò corpu fu misu vicinu a chiddu dû maistru e fu llustri pi miràcula e unuratu dî palermitani e agirini.
Fu scrittu nnô Calinnariu Palirmitanu dû Cardinali Giannettinu Doria versu lu 1611. Nnô 1887, l’Arcivìscuvu di Palermu Michilancilu Cilisia addumannò ô Papa ca lu cultu rinnutu dî sècula ô Santu Jacunu fussi cunfirmatu e Liuni XIII stabilìu la festa a lu 12 maju. Nzinu ô 1957 fu cilibbratu a Palermu; ancora oj a Agira lu cultu è vivu.

Ncuirenzi nti li nutizzî biogràfichi cancia

Lu pirìudu n cui campau nun è sicuru. Secunnu l'aggiografìa usuali, San Filippu Jacunu fu cuntimpuràniu di San Filippu di Aggira e si dici ca murìu nnû 12 di maiu130. Secunnu l'aggiografìa dû sò maistru, San Filippu di Aggira, canusciutu puru comu lu siriacu, campau ntô V sèculu, e murìu puru iddu lu 12 di maiu a Aggira, ma nti n'annu stimatu ntra lu 453 e lu 457.

Liami sterni cancia

Vita di San Filippu jacunu Vita di San Filippu parrinu