"Caltaggiruni" : Diffirenzi ntrê virsioni
→Dialettu
}}
'''Caltaggiruni''' (''Caltaggerune'' scrittu secundu la fonetica lucali, ''Caltagirone'' in talianu''')''' è nu comuni di 37 953 abbitanti dâ Cittati metrupolitana di Catania. È luntana 68 km dû sò capulocu pruvinciali Catania e 195 km dû sò capulocu reggiunali [[Palermu]]. È lu quintu comuni cchiù populatu dâ Città metrupolitana e lu primu pi grandizza territoriali. È lu 23 comuni dâ Sicilia pi populazzioni e lu quintu pi grandizza. È sedi piscupali dû 1816. È capulocu di nu vastu comprensoriu territoriali, chiamatu ''Calatinu e Sud Simetu'', ca è
Centru urbanu misu centralmenti intra la Sicilia centrali, chiḍḍa orientali e lu litoriali meridiunali, è celebri pâ produzzioni dâ ciramica, a quali la rendi lu maggiuri centru reggiunali e unu di cchiù impurtanti d’Italia. Fu pi ultra dui millenni nu puntu strateggicu di controllu pi multi populi ca contrullavunu li chiani di Catania e Gela, intra di cui bizzantini, arabbi, genuvisi e nurmanni. È macaru nu impurtanti centru agriculu, pi so grandi campagni.
== Dialettu ==
Ultra lu talianu, a Caltaggiruni si parra lu
A livellu morfologgicu, va fatta menzioni dê pesanti usu dê tempi composti p'indicari azziuni dû passate, li quali sunu preferiti ê tempi remoti, ca veninu utilizzati chiù pi autru a livellu espressivu (''Jacupu ha rinzittatu a stanza''). È assai cumuni lu rotacismu (''durici'' ô postu di ''dudici'', ''renti'' ô postu di ''denti'', ''mannatu'' ô postu di ''mandatu'', ''bamminu'' ô postu di ''bambinu'', ''rossu'' ô postu di ''grossu''). Assai cumuni è la contrazziuni vucalica a principiu di palora undi la geminazziuni si manifesta (ccattari, llumari, ddunarisi, ddubbarisi, cchiapparisi, llipparisi, ffruntarisi, ddivintari, mmuccari, mmucciarisi) o la geminazziuni consunantica nnû parratu (''Mé (f)frati, comu (s)simu (c)cumminati (c)câ scola?''). Si pò vidiri macaru na particulari metafunesi, ca trasforma u sonu /a/ in /o/ nnâ prima sillaba (''olivi'' ô postu di ''alivi'', ''oricchi'' ô postu di ''aricchi'', ''sosizza'' ô postu di ''sasizza'', ''oceḍḍu'' ô postu di ''aceḍḍa'', ''cosetti'' ô postu di ''quasetti'', ''coriari'' ô postu di ''quariari'').
Oji, li tracci dâ lingua liguri sunu assai debbili, e chiù pi autru si pozzunu vidiri in alcuni particularitati in fattu di funetica. Qualcu lemma persisti macauru (carruggiu e scagnu li chiù lucali, mé figghiu, orbu, pumma, sociru sunu mmeci asempi di termini già presenti nnû restu dâ Sicilia). Alcuni cognoma chi hanu ḍḍa origgini o sunu assai diffusi ḍḍa, comu Grillu, Doria, Traversa, La Ferla, Marinu e Funtana, sunu presenti nnâ cittati.
Lu caltaggirunisi spissu recogghi diversi elementi dê autri dialetti siciliani cu cui trasi in cuntattu: tanti voti, pigghia palori dû dialettu catanisi, in particulari li giovini e li abbitanti ca travagghiunu o studiuni nnû capulocu catanisi. L'influenza dû caltanissittisi si pò truvari in qualcu fenomenu di metafunesi ca in autri dialetti orientali sunu assenti (''nuatri simu'' ô postu di ''nuatri semu''), o in qualcu dittongu assenti nnê dialetti orientali (''guaddari'' ô postu di ''vaddari'', ''quinnici'' ô postu di ''chinnici''). Picca è l'influenza dû ràusanu, ca è presenti sulu nnê caltaggirunisi ca travagghiunu nnâ Sicilia sud-orientali.[[File:Caltagirone.jpg|thumb|La scalazza di Caltaggiruni, dicurata dâ famusa ciramica|alt=]]Lu dialettu caltaggirunisi nun avi une scrittura fissa: l'eggemonia dû talianu, la mancanza di nu veru standard di scrittura pû sicilianu e li particularitati in fattu di funetica e fonoluggìa creunu probblemi pi arrivari a na scrittura unica pi stu dialettu. Li soluzzioni preferiti sunu l'usu dê scritture ca vogghiunu éssiri lu standard dû sicilianu, o macaru usarili chisti cu qualcu variazziuni, comu p'asempiu l'omissiuni dê vucali finali (''cuḍḍureḍḍ''), l'usu dû grafema [e] ô postu di [i] (''Ture manciàu a pasta chê cacocciure''), l'usu dû grafema [ə] (''I fratə sə cchiapparu pâ mugghierə'') o l'usu di apostrofi quandu necessariu (''lampjun'''), li quali pozzunu éssiri n'anticchia chiù trasparenti nnâ littura.
Nnê frazziuni meridiunali de Graneri e Santu Petru, li comunitati parrunu lu dialettu sicilianu sud-orientali, lu ramu dê dialetti parrati a Ràusa e nnû bassu saràusanu, chistu pirchì li sò abbitanti veninu dê centri vicini a Ràusa, comu [[Còmmisu]], [[Vittoria]], [[Ciaramunti]] e lu stissu capulocu.
'''Dichiarazzioni Universali di li diritti di l'Omu'''
''"I
==== Patri nostru (Patrə nostru) ====
|