Albanìa
L' Arbanìa, 2.845.955 abbitanti supra na supirfici di 29.000 chilòmitri quatrati, è nu statu europeu chi si affaccia ntô mari Adriàticu e lu mari Joniu. Cunfina cu la Bosnia-Erzegovina, la Serbia e Montenegru, la Macidonia, e la Grecia. La capitali è Tirana. Autri maggiuri centri urbani sunnu Durazzu, Valona, Scutari e Argirocastru. L'albanese è a lingua ufficiali e l'albanesi chiamunu si stissi shqiptare.
Albanìa | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||
![]() | |||||||
Dati amministrativi | |||||||
Nomu cumpretu | Ripubbrìca D'Albanìa | ||||||
Nomu ufficiali | Republika e Shqipërisë | ||||||
Lingui ufficiali | Albanisi | ||||||
Capitali | Tirana (895.160 ab. / 2019) | ||||||
Pulitìca | |||||||
Guvernu | Ripubbrìca Parlamentari | ||||||
Capu đđî Statu | Bajram Begaj | ||||||
Capu di Guvernu | Edi Rama | ||||||
Nnipinnenza | 28 Nuvèmmiru 1912 ru'l'imperu ottomannu | ||||||
Ària | |||||||
Tutali | 28.748 km² | ||||||
% di l'acqui | 4,7 % | ||||||
Pupulazziuni | |||||||
Tutali | 2.845.955 ab. (2020) | ||||||
Dinsitati | 97 ab./km² | ||||||
Ìnnici đđî criscita | -0,14% (2014) | ||||||
Nomu đđî l'abbitanti | Albanisi | ||||||
Giografìa | |||||||
Cuntinenti | Europa | ||||||
Fusu urariu | UTC+1
UTC+2 (Urariu Legali) | ||||||
Ecunumìa | |||||||
Munita | Lek Albanisi | ||||||
Àutru | |||||||
Còdici ISO 3166 | AL, ALB, 008 | ||||||
TLD | .al | ||||||
Prifissu tel. | +355 | ||||||
Sigla autu. | AL | ||||||
Innu nazziunali | Hymni i Flamurit
| ||||||
Festa nazziunali | 28 Nuvèmmiru | ||||||
Evuluzziuni stòrica | |||||||
Statu pricidenti | ![]() Ripubbrìca Pupulari Socialista ri Albania |
Storia Cancia
Ntô quinnicèsimu sèculu l'Arbanìa fu nvasa dî l'Ottomani. Parti dâ pupulazzioni emigrau di l'àutra banna di l'Adriàticu, funnannu culoni arbanisi n Basilicata, Calabbria, Pugghia, Mulisi e n Sicilia comu a Piana di l'Albanisi. Nti l'anni '30 dû vintèsimu sèculu l'Arbania è nvasa dî surdati di Mussolini, chi òccupunu pòi puru la Grecia. A partiri di l'anni '50 l'Arbania si trasforma a picca a picca nta nu riggimi tutalitariu di ispirazzioni cumunista, chi durau nzinu all'anni '90. Molti di l'albanisi s'attrovano oggi in paisi funnati ca arbanisi cchiù i cincu seculi fa.
Giografìa Cancia
Lu territòriu è fattu di na piccìdda parti di terra chianiggianti e agrìcula, mentri la granni parti dô territòriu è muntagnusu e mperviu.
La muntagna cchiù àuta junci li 2800 m d'altizza. Lu clima è cuntinintali e meditirràniu.
Pulìtica Cancia
Lu capu dô cuvernu è ora Sali Berisha ca vincìu l'elezzioni dô Partitu Dìmucraticu (Partia Demokratike e Shqipërisë) albanisi ntô 2005. Iddu è lu capu di na cunvinzioni pulìtica.
Viditi puru Cancia
Liami sterni Cancia
- L'organizzazzioni turistica nazziunali (situ sternu).
Albanìa | Andorra | Austria | Azzirbaiggian | Armenia | Belgiu | Bielurussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Giorgia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettunia | Liechtenstein | Lituania | Lussimburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru | Norveggia | Paisi Vasci | Portugallu | Pulonia | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu