Spagna

paìsi di l'Europa

La Spagna, o Regnu di Spagna, è na monarchìa parramintari riggiuta dû Re Filippu VI.

'Regnu di Spagna'
Bannera di Spagna Stemma di Spagna
(Bannera) (Stemma)
Muttu: Plus Ultra
Innu: Marcha Real
Mappa di Spagna
Capitali Madrid
°′  °′ 
La cchiù granni citati Madrid
Lingui ufficiali Spagnolu
Cuvernu
monarchìa parramintari
'
Aria
 • Tutali
 • Acqua (%)
 
505.811 km² ()
1,04%
Pupulazzioni
 • [[Dû |]] est.
 • 2018 census
 • Dinsità
 
()
47.007.367
92,9/km² (27)
GDP (PPP)
 • Tutali
 • Per capita
[[Dû |]] stima
()
$27.542 (8)
Munita Euru ((€))
Fusu urariu
 • Stati
(UTC)
(UTC)
Internet TLD .es
Prifissu telefònicu +34

La Spagna havi 47 miliuna di abbitanti. La capitali è Madrid. Amministrativamenti la Spagna si sparti nti 17 riggiuni chiamati cumunitati autònumi.

Giografìa cancia

 
Mappa dâ Spagna

Statu europeu chi òccupa bona parti di la pinìsula ibbèrica; è dilimitatu a Nord-ovest e a nord di l'Ocèanu Atlànticu, a nord-est dî Pirinei, a est e a sud dû Mari Meditirraniu, e a ovest dû Portugallu. Dû latu dî Pirinei, la Spagna cunfina cû principatu d'Andorra e câ Francia.

Li so' cità principali sunnu (abbitanti ntô 2005):

Àutri zoni spagnoli cancia

Pulìtica cancia

La pulitica spagna si basa supra un sistema multipartiticu. Attuali primu ministru spagnolu è José Luis Rodríguez Zapatero, di lu Partitu Sucialista Upiraiu Spagnolu (PSOE), di centru-sinistra. L'autru partitu chiù mpurtanti è u Partitu Pupulari (PP), di centru-destra. Chiddu di Zapateru (2008) è lu secunnu mannatu, dopu chiddu do 2004.

Storia cancia

Pupulata di l'Iberi priam dâ cunquista rumana, la pinisula ibberica fu nvasa dê Vànnali versu lu V sèculu. Già nti l'VIII sèculu, forru nveci pupulazzioni di pruvinenza nordafricana e di riliggiuni islamica ca s'anslattaru di manera durabbili. N eèquitu ô cummattimentu di Poitier, e â nfluenza di Carlu Magnu, la prisenza cristiana sutta forma di regni mpartintati cô regnu di Francia, accuminzau a essiri sempri cchiù mpurtanti, e ntô XI sèculu li vittori di Alfonsu di Castigghia pi esempiu âppiru na mpurtanza stratèggica ca appi ripercussioni ntê sèculi appressu.

Si poti accuminzari a parrari di Regnu di Spagna a pàrtiri di lu 1492, finuta la ricunquista e cû maritamentu ntra Isabbedda I Riggina di Castigghia e Lion e Firdinannu V Re di Aragona. N viritati nun asisti na data certa di l'allistimentu dô Regnu di Spagna. Cù sicurezza si poti diciri ca cu l'ammentu dê Asburgo e cchiù pricisu doppu la muruta di Carru V, lu regnu addiventa nti tutta l'Auropa canusciutu cô nomu di Spagna. Cu la agghiunzioni ntô 1512Regnu di Navarra, la Spagna utteni n'unitati tirrituriali supra lu cuntinenti ca manteni nzinu ê jorna nostri.

Ntô vintèsimu sèculu, la storia dâ Spagna è sinnata di la guerra civili spagnola ca â fini di l'anni 1930 misi contra ripubbricani, appujiati di vuluntari di idiuluggia sucialista e cumunista contra li munarchici, appujiati dî cuverni cunsirvatura di l'èbbica. Di l'Italia, comu puru dâ Sicilia si parteru surdati di tutte dui li banni. La guerra s'accapau cu la scunfitta dî ripùbbricani a l'acchianata ô putiri dû ginirali Franciscu Francu ca nstaurau nu riggimi dittaturiali ca durau nzinu â sò morti ntô 1975. E' a su mumentu ca la munarchia ripigghia culuri, cu l'acchianata ô tronu di Juan Carlos, sutta cui la Spagna si mudirnizzau e aduttau istituzzioni dimucratichi, n particulari cu l'adisioni a l'Unioni Europea ntô 1986.

Viditi puru: cancia


  Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Spagna.
Cumunità autònumi di Spagna  
Andalusia · Araùna · Asturi · Baliari · Canari · Cantabria · Castigghia‑La Mancia · Castigghia e León · Catalugna · Estremadura · Galizzia · La Rioja · Madrid · Murcia · Navarra · Paisi Baschi · Valencia