Assimbrea Riggiunali Siciliana


L'Assimbrea riggiunali siciliana ('n italianu, Assemblea Regionale Siciliana o ARS) è l'òrganu liggislativuSicilia. A Samprea dicidi sula ncapu a tanti cosi, comu u burgisatu, a nnustria, u cummerciu, a pisca, l'acqua e u turìsimu. È custitujuta di sittanta diputati aḍḍijuti ntâ Riggiuni a suffraggiu univirsali direttu e sicritu pi cincu anni. Si trova a Palermu ntô Palazzu dî Nurmanni.

Palazzu dî Nurmanni, unni si trova l'ARS.

Puru s'àvi na storia longa comu enti autònumu, a Riggiuni siciliana d'oji fu stabbiluta cû dicretu rijali dû 15 di maju 1946, prima dâ Ripùbblica taliana. L'assimbrea riggiunali àvi u putiri liggislativu cchiù granni 'n Italia ed è a sula samprea riggiunali chi àvi u tìtutu di parramentu, chî mèmmira chi si chiàmanu diputati comu chiḍḍi a Roma.

Storia

cancia
  Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru Parramentu Sicilianu.

U Parramentu sicilianu è u cchiù anticu d'Europa, picchì nascìu nta l'annu 1130. Nzinu a l'Unità d'Italia va e veni ntê sèculi, cu putiri chi acchiànanu e scìnninu.

Torna a nasci ntô sicunnu doppuguerra (1947) prima ancora dâ custituzzioni ripubblicana taliana1948 comu Assemblea Regionale Siciliana.

  Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru Palazzu dî Nurmanni.

A Càmmara Siciliana si ascia nna lu pristiggiusu "Palazzu Riali", ora "Palazzu di li Nurmanni" di Palermu. Sorgi nna lu XI sèculu cu la cunchista nurmanna di la Sicilia. Ci abbitaru diversi re e riggini di la Sicilia, midemma Fidiricu II di Svevia e, poi, li vicirré. Famusa esti la Cappella Palatina.

Prisidenti

cancia

Cca cc'è na lista dî prisidenti dâ Samprea, dû 1947 a oji:

Cronuluggìa

cancia

Lijami di fora

cancia