Ciazza (Enna)
Ciazza | |
![]() | |
Muttu: Urbs Opulentissima | |
Nomu ufficiali: | Piazza Armerina |
---|---|
Riggiuni: | {{{riggiuni}}} |
Pruvincia: | Enna |
Cuurdinati: | 37°23'N, 14°22'E Ammustra ntâ mappa |
Superfici: | 302 km² |
Abbitanti: | 21.040 |
Dinzitati: | 70 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Aiduni, Àsaru, Barrafranca, Caltaggiruni, Castrugiuvanni, Mazzarinu, Miniu, Mirabedda Mbaccari, Petrapirzia, Raddusa, Santu Conu, San Micheli di Ganzaria, Carrapipi |
CAP: | 94015 |
Prifissu telefònicu: | +0935 |
Situ ufficiali: | http://www.comune.piazzaarmerina.en.it |
Ciazza (zoè Chiazza n sicilianu littrariu) è nu cumuni di 21.040 abbitanti dâ pruvincia di Enna. E' cèlibbri nta tuttu lu munnu pâ sò Villa dû Casali d'ébbica rumana dicurata di musaichi di na biddizza straurdinaria.

Giografìa cancia
Ciazza è situata ntâ Sicilia cintrali supra li Munti Erei miridiunali. Lu sò centru stòricu, duminatu dû Duomu, raggiungi 700 metri di altitùdini. La cità è circunnata di fitti boschi di caliptu ed è lu secunnu centru dâ pruvincia pi estinsioni.
Storia cancia
Ntornu ô 1076 dê pupulazzioni di l'aut'Italia, chi scinnìu nta Sicilia ô sèquitu di li Nurmanni, si stanziaru ntê pressi di na cità abbitata di cumunità islamichi e chiamata n àrabbu Iblâtasa, n grecu Platza, n latinu Placia o Platia. Ntô 1161 li cristiani di Placia si ribbillaru a lu re Gugghiermu lu Malu, accusatu di favuriri li mussurmani, facennu stragi dâ pupulazzioni islamica. Gugghiermu misi fini a la rivulta distruggennu Placia la quali vinni ricustruita ntô 1163 ntâ pusizzioni attuali di Ciazza. Ntô 1282 Ciazza participò a la Guerra dû Vespru sutta la guida di Guateru di Cartaggiruni. Ntô 1517 la cità raggiungiu lu màssimu splennori tantu di essiri numinata di Carlu V “Urbs Opulentissima". Ntô 1950 ntê pressi di Ciazza vinni scuperta la Villa dû Casali chi dû 1997 fà parti dû Patrimoniu munniali di l'umanità di l'UNESCO.
Econumìa cancia
Ciazza campa soprattuttu di agricultura e turismu. L'attrazzioni turistica principali è la Villa dû Casali, ma macari lu Paliu dê Nurmanni, na manifistazzioni n custumi ca si svolgi tutti l'anni lu 12, 13 e 14 austu, attira migghiara di turisti di tuttu lu munnu.
La parrata cancia
Doppu la cunquista nurmanna pi ripupulari la Sicilia vinni favurita la mmigrazzioni di pupulazzioni di l'aut'Italia. Chisti pupulazzioni, pruvinenti n maggiuranza dû Monferratu, si stanziaru n vari zoni, soprattuttu dâ Sicilia cintrali, ed è accussì ca si spiega picchì a Ciazza si parra nu idioma dittu gallu-itàlicu di Sicilia. Cû passari dû tempu a Ciazza si sviluppò na situazzioni di bilinguismu: lu gallu-italicu, chiamatu dê chiazzisi “ciaccès 'ncaucà” (zoè "chiazzisi ncarcatu"), parratu ntâ campagna e lu sicilianu parratu ntâ cità. A la fini di l’ottucentu dû gallu-italicu si nni facìa n'usu marginali, oi supravivi a stentu e soprattuttu ntê puisìi di arcuni auturi lucali.
Pirsunalitati nati a Ciazza cancia
- Antoniu lu Versu (1565-1621), cumpusituri
- Pròspiru Inturcetta (1626-1696), gisuita, primu europeu a tradùciri li òpiri di Cunfuciu
- Gaitanu Maria Giuseppi Binidittu Placidu Vincenzu Triguna e Parisi (1767-1837), cardinali
- Antoninu Cascinu (1862-1917), ginirali dâ Prima Guerra Munniali
- Gaitanu Fuardu (1878-1962), ngigneri e nvinturi
- Salvaturi Principatu (1892-1944), partiggianu membru dâ 33ª Brigata Matteotti
- Andrea Lu Jacunu (1911-2001), àutu funziunariu statali e primu Prisidenti dû Tar dû Piemunti
- Giorgiu Boris Giulianu (1930-1979), capu dâ Squatra Mòbbili di Palermu assassinatu dâ mafia