Ferruvìi dô Statu

St'articulu fa parti dâ seria
Trasporti e Vìculi
Sizzioni Trasporti...

Trasportu di passiggeri
Trasportu di merci - Liggi
Ferruvìi - Ariunàutica

Sizzioni Vìculi...

Menzi di trasportu
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli

Si sapi sentîri comu Ferruvìi dô Statu la cchiù granni riti ferruviaria di l'Italia ca assicura li trasporti naziunali di passiggèri e di merci.

Storia cancia

Ntô 1885 s'avianu furmatu tri granni sûcita ferruviarii ca s'avunu a spartutu la maggior parti di lu tirritoriu nazziunali ppi fari affari cchê trasporti ferruviarii: erinu la Sûcita ppi li Strati Ferrati dô Miditirraniu (saputa sentîri comu La Miditirrania), la Sûcita ppi li Strati Firrati Miridiunali (ditta macari L'Adriatica) e la Sûcita ppi li Strati Ferrati di la Sicilia puru chiamata La Sicula. Li Ferruvìi dô Statu nascerû ntô 1905 quannu ppi dicisioni dô cuvernu talianu vinniru nazziunalizzati la maggior parti di li sûcita privati ferruviarri, lassannuni sulu nâ para comu la Ferruvìa Circumetnea e n'autrâ para. Nascìu accussì la cchiù granni azzienna di trasporti e s'asviluppau accattannu locumutivi cchiu moderni a vapuri, locumutivi alettrichi e quandu arruvàu lu perìudu di lu fasciu macari littorini 'n quantità e alettrotreni viloci, comu l'ETR 200, ca stabbilìu lu primatu mundiali di velocità media ppi la sô categoria ntô 1937 currendu a la velocità di 203 km/l'ura 'ntra Bulogna e Piacenza.

La Sicunna guerra munniali ci distruggìu bona parti di li linii e di li mezzi ma ccu granni diterminazzioni l'italia s'arrisollevau e nascerû macari autri treni di lussu e pristiggiu nternaziunali comu lu ETR 300 suprannuminatu lu Settibeddu. A partiri dô '75 s'accuminciau a a parrari di trasportu a àuta velocità e si spirimintàrû Alettromutrici comu a chiddu ca facevunu lu rapidu Piloritanu ppi Roma modificati ppi curruri finu a 250 km/l'ura. Appoi fu priparatu nu trenu particulari ca vinni suprannuminatu pendolinu e si ni custruìu unu ca pigghiaù nomu ETR 401: purtroppu cangiau la pulitica dô cuvernu e non vosìnu cchiu cuntinuari accussì i travagghi di la prima linia ferruviaria viloci d'Europa, di Roma a Firenzi arrimuddarû tantu ca ppi cumpritarla ci vosiru cchiossai di vint'anni. Cent'anni addoppu la nazziunalizzazzioni dê ferruvii taliani, a partìri dô 1 innaru dô 1987 li FS addivintarû da novu privati e nascìu lu gruppu privatu chiamatu Holding FS S.p.A. ca ncorpura tanti autri sucità comu Trenitalia, RFI (Riti ferruviaria taliana), Tav e tanti autri.

Viditi puru: cancia

Lijami cancia