Foru rumanu (Catania)

Lu Foru rumanu di Catania è nu situ archiologgicu chi s'attrova nti lu cuṛtigghiu di San Pantalìuni di Catania unni arrestunu li sò ṛuvini.

Porta di ṭraṡuta pir lu Foru a lu nummìru 17 di la chiazza di San Pantalìuni

Şṭruttura cancia

 
'Nteṛnu di l'antìchi magazzina. Si vidi macari lu muru in opus quadratum ca s'affaccia ni 'nu cuṛtigghieḍḍu
 
Lu ṛestu di 'na culunnùzza 'n peṭra lavica, a ôra è 'na çiurera di chiḍḍi ca aḃìtanu ni li casi cusṭrujuti ni lu foru

Lu Foru si prisintava cu' diversi sṭruttura ca' erunu misi a circunnari 'na ṝanni arìa cinṭrali ca custituìva la chiazza propriamenti inḋicata. Chisti appunu aggh'esseri forsi magazzina o niğuozij. Lurenzu Bolanu dicìa ni lu Cincuçentu ca esisteûnu ottu stanzi cummigghiati a vôrta a meridiuni e auṭri quaṭṭru a sittinṭriuni[1] (forsi si pirderu 'sti urtimi cu' la criaziuni dô Corsu, a oggi la via Vittoriu Emanueli Sicunnu). Lu Bolanu parra macari di un'ala a ponenti disṭruggiuta a li so' tempi[2].

Ê tempa dû principi Ignaziu Paturnò Castiddu lu chianu di teṛṛa hava gghiessiri già attummulatu, 'mbeci lu sicunnu chianu (cincu meṭra chiù aûtu) hava addivintatu aḃitaziùni pir li populani e li lati s'aṛṛiducenu a dui solamenti (chiḍḍi di miridiuni e chiḍḍi di livanti) unġiuti ad anǧulu ṛettu[3].

Adolf Holm arricoṛda ca' ci foru a li so' tempi setti stanzi a livanti e ṭri a miridiuni e ca chisti foru appiḍḍati "grotte di S. Pantaleo (...) per metà interrate e ridotte a povere abitazioni" ("ṝutti di S. Pantaliuni... pâ mità attummulati e arriduciuti a poviri aḃitaziùna")[4]. Lu Liburtini, ni la nuta allu testu di l'Holm, fa prisenti comu li ottu ambienta a miridiuni cuntinuunu a gghiessirici, 'mbeci li şṭruttura a livanti foru cançiati ni li tempi antichi a fari 'nu curridoru unicu. La facciàta era lonğa 45 meṭra. Li şṭruttura arricanisciuti da lo Liburtini foru chiḍḍe di lu chianu 'ntiṛṛatu, menṭri cincu meṭra chiù supra arristaunu li ṛuderi di lu sicunnu chianu, forsi chiḍḍi discrivuti di Holm[5].

'Nzinu aôggi di lu foru aṛṛistaru sulamenti 'na para di ambienta cumunicanti ṭra di iḍḍi ca si ponu visitari. Si vidunu 'na para di 'nğressa aṛchiṭravati suṛmuntati di 'na ṝapittura ad arcu, assai sìmili ni lu aspettu alli magazzina di lu Foru Ṭraianeu, e macari auṭri porti cu' l'arcu semplici. Di la şṭruttura si ponu avvidiri li ṛesta di 'nu muru ni opus reticulatum appaṛtinenti a unu di li magazzina, ca s'affaccia ni 'nu cuṛtìgghiu nicu.

Baṡilica cancia

 
Li culunna di la chiazza Mazzini, ca venunu di la Baṡilica

Assai vicinu è lu cunventu di S. Aûstinu, ca' macari teni paṛti di la şṭruttura, forsi fu 'na baṡilica, e zoè 'nu ṝossu muru supra cui s'appuggiava l'edifiċiu ṛeligiòsu e ṭrentaḍui colonni ca pozza foru pusati ni l'anticu Plano San Philippo (c'auora è appiḍḍata chiàzza Mazzini)[6]. Di ccà venunu macari lu toṛsu culussali di 'mpèraturi ĝiuliu-claudiu e 'nu laşṭricatu ni carcari 'na vôta ammusṭrati a lu Museu Biscari[7], menṭre auora s'aṭṭrova ni lu Castiddu Ursinu.

Noti cancia

  1. Lu branu fu arripurtatu di Peṭru Carrera, ni Delle memorie historiche della città di Catania, Catania 1639, II vol. pp. 105-106.
  2. Addifatti ci si po' leggiri: quadrangulares [scil. camarae] extant ex occidente dirutae. Cfr. Peṭru Carrera, cit., p. 105. Lu Bolanu pinzava ca era 'nu 'mpiantu tiṛmali, vistu ca l'arìa fu assuggittata ad allagamenta di cuntinuu. La şṭruttura si pinzava ca era zò 'nzinu a quannu lu Biscari, ni lu Settiçentu l'arricaniscìu comu foru; cfr. Ignaziu Paturnò principi di Biscari, Viaggio per tutte le antichita della Sicilia, terźa idiziuni - postuma - Palermo 1817, p. 32.
  3. Ignaziu Paturnò, cit., pp. 32-33.
  4. A. Holm, Catania Antica, ṭraduziuni e noti di G. Liburtini, Catania 1925, pp. 48-50.
  5. G. Liburtini in A. Holm, cit., pp. 48-49, sicunna nuta.
  6. I. Paturnò, cit., p. 33.
  7. A. Holm, cit. pp. 49-50.

Biḃliùgṛafìa cancia

  • Pietro Carrera, Delle memorie historiche della città di Catania, Catania 1639.
  • Ignazio Paturnò Castello principe di Biscari, Viaggio per tutte le antichita della Sicilia, terza edizione - postuma - Palermo 1817.
  • Adolf Holm, Catania Antica, traduzione e note di G. Libertini, Catania 1925.


Siti archiològgichi di Catania
 

Antichità di Catania; Foru rumanu; Anfitiatru rumanu di Catania; Tiatru rumanu di Catania; Odeon; Termi di Catania; Termi Achilliani; Termi di lu ndirizzu; Pantiùni; Petra do' Malucunsigghiu;