Li Goti èranu n'antica pupulazzioni girmànica, stanziata urigginariamenti supra li costi dû Mari Bàlticu e pinitrata ntô sud di l'Europa ntô V sèculu n dui rami distinti, li Visigoti, ca occuparu la Francia miridiunali, e l'Ostrogoti, n Italia. N Sicilia àppiru cuntatti cu li Vànnali, cu cui nizziarmenti si sparteru la duminazzioni dû tirritòriu.

Li primi migrazzioni di Goti dâ pinisula scandinava versu l'Europa centru-orientali e lu Mari Nìuru.


A quantu nni dici Iordanes, ca scrivìu na storia dê Goti, urigginariamenti sta pupulazzioni vivìa ntâ pinìsula Scandinava ma, pi mutivi di suprappupulazziuni foru custretti a irasinni e si trasfireru ntê costi dâ Pulonia. Quannu addivintaru assai macari pi sta zona, accuminciaru a migrari versu lu sud e versu lu Mari Nìuru e ddocu parti dâ pupulazzioni stetti nzinu a l'arrivu di l'Unni, mentri n'àutra parti si trasfirìu versu la Rumanìa ntô latu uppostu dô Danùbbiu. Li Goti non èranu furmati sulu di na pupulazzioni, ma èranu spartuti 'n tanti famigghi nnipinnenti ntra d'iddi. Nfatti la spartizioni Visigoti e Ostrogoti succidìu sulu dû V sèculu, mentri ca apprima vinìanu chiamati di àutri maneri o 'n ginirali Goti o addirittura vinìanu scanciati pi li Sciri. Li primi nutizzi stòrichi dê Goti ci l'avemu sulu a mità dô terzu sèculu, quannu chisti accuminciaru a cummàttiri contr'a lu Mperu Romanu. Prima di tannu i nutizi sunu incerti e assai disanbigui.

Origini e storia de Goti secunnu Iordanes cancia

 
mappa di Scandza cu na selezioni di tribu

Unica fonti supra l'origini de Goti e di nu storiografu barbaru-latinu di nomu Iordanes ca scrviu a Getica. Pi seculi fu ritinuta comu vera ma ne nostri iorna e assai criticata e giuricata spisso non attendibbili comu ad esempiu l'origini scandinava de goti. Infatti secunnu Iordanes li goti dimuravunu nta patti miridiunali da Svezia e sutta u cumannu do so re Berig si mbaccaruno ndi tri navi e s'addiressiru versu chidda ca oggi e a Pulonia. Appena arrivati appunu a fari a verra cu du populazioni locali li Ulmerugi e li Vandali, ca furunu suttamisi. Dopo circa 50 anni la morti di Berig, Filimer, figghiu di Gadaric, qiuntu re di li Goti, addiciriu ca era arrivatu lu mumentu di muvirisi versu nautra terra pari pi mutivi di suprappopulazioni. Accussi s'addiressuro versu a regioni ca l'antichi chiamavunu Scizia, ddocu accuntrarunu un gran ciumi cu n'anticu ponti ca si ristruggiu dopu ca avia passatu a mala pena mita' de goti. Dopu stu sfurtunatu avvinimentu la parti de goti ca avia attraversutu lu ciumi arrivau versu u Mari Niuru unni si scruntrarunu e suttamisuri a populazioni de Spali.

Doppu assai tempu nautru miticu re di nomu Zalmoxes i puttau vessu a Dacia, a Tracia e a Moesia. Sempri Iordanes ni cunta ca Tanausis addirittura scunfiggiu li armati do re egizianu Vesosis ca avia gia prima tintatu l'invasioni de terri gotichi. Nautru re di nomu Telefus e appoi cullegatu ca mitologia greca, infatti iddu era maritatu ca soru di Priamu re di Troia e pi chistu s'avia inimicatu li Greci. Ma fu so figghiu Eurypylus ca cu 'n esercitu di goti pigghiau patti alla guerra tra greci e troiani, ma pi so sfuttuna arristau ammazzatu ndi lu campu di battaglia.

Circa 630 anni doppu sti fatti u re de Persiani, Ciru, arrinisciu a sconfiggiri a regina Tamyris ma la vittoria fu effimira picchi poci tempu doppu i goti si pigghianu a rivincita e non sulu ittanu fora i Persiani da so terra ma allarganu u so dominiu ni tutta a regioni finu o Mari Niuru e funnanu na nova cittadi ca pigghiau u nomu da regina. Ma la verra che Persiani non finiu ddocu picchi sta vota u figghiu di Ciru, Dariu capennu quantu sti goti erunu fotti addumannua n'allenaza e pi sigillari l'alleanza si vulia maritari ca figghia do re gotu Antyrus. Ma i goti arriuddannusi u tortu avutu pochi anni prima s'arrifiutarunu di alliarisi. Allura Dariu siddiatu fici passari l'esercitu attraversu u Bosfuru costruennu ponti di varchi e poi u stissu fici ndo ciumi Danubbiu finu a quannu arrivau cu tutta la so grandi armata ne terri gotichi. Ma a causa dilla feroci resistenza di ddi genti billicusi, addiciriu ca era megghiu tunnarassinni versu a Grecia. Macari Serse ciccau di scunfiggilli, curriggennu l'errori ca avia fattu u patri, ma non ci fu nenti chi fari e accussi s'addiriggiu versu la Grecia.

Iordanes ni cunta ca macari u re Filippu di Macedonia, patri di Alisandru, ciccau di aviri n'allenaza che goti po fini di aviri cunfini sicuri e di fatti si maritau cu Medopa, figghia do re Gudila. Ma li maceduni ficinu na scortesia a li goti quannu ciccanu di saccheggiari na cittadi amica e d'accussi si sfasciau l'alleanza. Pochi anni doppu u re Sitolces ancora irritatu pi la scortesia subbuta fici marciari i so armi contru Perdiccas succissuri di Alisandru e u scunfissi conquistannu parti da Macedonia.

Iordanes scrivi ca li Goti ebburu cuntatti macari che Romani in particulari cu Silla ca mannau Dicineo pressu la curti do re Buruista. Dicineo era omu di grandi cultura e duranti la so vita fu stimato da tuti i Goti. Doppu stu fattu Rumani e Goti s'attruvarunu in verra picchi chisti avianu devastatu i territori imperiali e accussi pi tutta risposta u Mpiraturi Dumizzianu mannau grandi esercitu ca attraversau u Danubbiu ma fu scunfittu. Addirittura nu Mpiraturi romanu era di origini gotu. Infatti secunnu quantu cunta Iordanes dopu la morti di lu mpiraturi Alisandru vinni acclamatu dall'esercitu 'n certu Massimu, omu cu na longa carrera d'armi sutta i Severi. Chistu avia nasciutu na Tracia e a quantu pari era figghiu di matri alana, na certa Ababa, e di patri gotu, certu Micca.

Duranti la trattazioni do periudu tra III e IV d.C., Iordanes pi la prima vota ni muntua la prima divisioni intra a li Goti. Secunnu iddu i Goti ca stavunu a orienti erunu chiamati Ostrogoti e erunu cumannati do re Ostrogota appartinenti alla famighia Amal, mentri i goti si occidenti si chiamavunu i Visigoti. A tal propositu, Iordanes ni cunta ca u re Ostrogota avia chiu di na vota saccheggiatu li terri mpiriali arrivannu addirittura a assidiari la cittadi di Marcianopili, sennu mpiraturi Domizianu. L'abbitanti pi evitari u saccheggiu offrenu oru e goti ca suddisfatti s'arricugghenu nte so terri. Na vota a casa s'accurgenu ca i Gepidi aviunu occuputu parti di li so terri. Secunnu Iordanes i Gepidi erunu na stirpi di origini gotica ca si spattiu do maggiori gruppo duranti la attravirsata do Mari Balticu. Infatti de tri navi dui attraccarunu subbuti nte costi da Pulonia, l'autra arrivata chiu tardu si stabbiliu ni na zona differenti. 'Nfatti a parola Gepidi veni di "gapanta" ca letteralmenti significa iri alleggiu o arrivari tardu. Insomma dopu na feroci vera u re Ostrogota arrinnisciu a ittalli fora do so territoriu.

Mottu Ostrogotha, Cnivia addivintau u novu re de Goti. Chistu spartiu l'esercitu in dui, na parti fu mannatu a devastari a Moesia, lassata senza difisi da lu mpiraturi, e l'autra parti sutta u so cumannu s'addiriggiu verso la citta di Nicopoli. Ca attruvau la resistenza di li truppi romani cumannati di lu mpiraturi Deciu ca arriniscenu a sarvari la cittadi. I Goti allura s'addiriggenu versu la cittadi di Filippopoli. 250 d.C., assicutati da li truppi romani ma pressu Beroe lu mpiraturi vinni scunfittu e a cittadi fu saccheggiata. Ma Deciu senza piddirisi di curaggiu arricugghiu nautru grandi esercitu e si scuntrau che Goti ad Abrittu, 251 d.C.. I Romani furunu scunfitti e sia lu mpiraturi ca so figghiu pessuru a vita.

Arrcicanusciuta a forza de Goti li mpiraturi romani comu Diuclezianu, 284-305 d.C e Custantinu, 306-337 d.C. utilizzarunu suldati goti pi scunfiggiri i so nemici. Infatti Diuclezianu scunfissi i Persiani e Custantinu scunfissi Liciniu utilizzannu i Goti comu alleati.

Iordanes ni cunta ca ni stu stissu periudu di tempu i Goti accumenciarunu nautra verra di espansioni versu lu centru Europa. Fu u re Geberich ca suttamisi i Vandali e poi so figghiu Hermanaric cummattiu e scunfissi i Veneti, Aesti e Eruli aumentannu lu duminiu de Goti zinu a la Girmania. Ma a stu puntu da storia Iordanes accumencia a parari di li Unni, populu ca stava accuminciannu a scinniri versu la Europa. Secunnu a Getica li Unni erunu li luntani discendenti di li Haliurunnae, ovveru streghi ca Filimer avia attruvatu nta Scitia duranti a migrazioni versu lu Mari Niuri e suspittannuli di malvageria i mannau in esiliu luntanu da soterra. Comu staumu ricennu li Unni accuminciarunu ad attaccari i popolaziani ca sattruvavanu e confini di li territori di li Ostrogoti, come per esempiu li Alani. Hermanaric ciccau di oppunirisi a li Unni, ma a causa di 'n tradimentu di alcuni alliati vinni firutu a morti (mossi all'ita' di 110 anni), ed accussi senza lu gran re li Ostrogoti non arresisterunu all'avanzata di li Unni e furunu suttamisi. Tuttu chistu avvinia 'ntornu a lu 375.

Li Visigoti, scandati pi quantu successu a li Ostrogoti, addumannaru a lu mpiraturi Valenti di putiri passari u Danubbiu e stari nti li territori di la Moesia, Tracia e Dacia comu federati. Lu mpiraturi accettau a pattu ca li Visigoti adiffinissiru lu confinu danubbianu contru qualsiasi autra popolazioni lu vulia passari. Ma la situazioni stava iernu a peggiurari pirchi li Romani non funnevunu cibbu a sufficenza e li Visigoti non avianu mancu chiu oru pi pavari u mangiari ca accattavunu da li lucrusi ginirali romani. Du ginirali romani di numu Lupicinu e Massimu avianu saputu do molcuntentu di li Visigoti e do tentativu di ribellioni e allura ammitanu a banchettu, ca scusa d'ammazzallu, uno de capuriuni Goti, 'n certu Fritigen. Chistu, diffidannu di li Romani, si puttau na scorta pi tutta evenienza. Duranti u banchettu i suddati romani circundanu Fritigen pi ammazzallu ma i so uci allirtanu a scorta ca trasiu nto banchettu e u salvau. Doppu stu fattu tutti li Goti si ribbillarunu e accuminciarunu a saggheggiari tutti li terri, lu mpiraturi Valenti ca era nta Siria a fari a vera contri a li Parti, appene sappi dill'accadutu, s'arricugghiu l'esercitu e marciau contru a li Goti. Lu novi di Agostu do 378 davanti a la cittadi di Adrianopoli li Romani furunu scunfitti e u stissu Valenti pessi a vita. di stu mumentu in poi li Visigoti s'attruvarunu a contrullari i territori da Tracia e da Dacia.

Dopu la morti di Valenti, lu mpiraturi Grazianu annuminau comu cullega di lu orienti Teodosiu. Chistu arriorganizzau l'esercitu e attaccau nautra vota i Goti nto tentativu di ittalli fora di lu territuriu romanu. Ma doppu tanti scontri ne i Romani, ne i Goti arriniscirunu a aviri na vittoria netta e d'accussi Grazianu s'addiciriu, sutta la pressioni di n'invasioni de Vannali, di firmari 'n trattatu di paci. A quantu pari l'accordu stabbiliu ca li Goti aviaunu autorizzazioni di stari intra li cunfini romani e in canciu avianu a dari 'n certu numuru di suddati a lu mpiraturi. U trattatu di paci fi appoi cunfirmatu macari di lu mpiraturi di orienti, Valenti, ca ammitau a Costantinopuli Athanaricu, figghiu di Fritigern, re di li Goti, ca pi discrazia muriu duranti la visita [381 d.C]. Nonostanti a morti di Athanaricu li Goti arristanu fideli a Teodosiu e n'armata di 20.000 Goti u iutanu a scunfiggiri l'usurpaturi Eugeniu ca no frattempu avia ammazzatu Grazianu.

 
Alaricu vuricatu nto lettu do ciumi Busentu

Li continiu guerri avianu stancatu e dicimatu li Goti e nto 395 ficiuru Alaricu re. Chistu chiamati tutti li nobbili a cunsigghiu addiciriu ca lu tempu da servitu era finutu e ca era magghiu ca li Goti attravussuru nautru territoriu unni viviri libberamenti. Accussi li Goti s'addiressuru vessu l'Italia e navota arrivati a Ravenna mannarunu ambasciaturi a lu mpiraturi Onoriu. A ntizioni de Goti era di stabilirisi di la Italia ma lu mpiraturi preoccupatu di avilli truppu vicinu ci uffriu i territori da Spagna o da Gallia. I Goti accittarunu l'offerta di lu mpiraturi ma duranti lu traggittu versu la Francia s'attruvanu davanti l'armata di lu ginirali Stilicone, soggiuru di lu mpiratuti, ca ci sbarrau a strata e li costringiu a turnari arreri. A stu puntu s'addiressuru versu Roma e nto 410 d.C. li Goti trasenu nta cittadi e a la spugghiarunu di tutti l'ori. Quindi ficiru marcia versu a Calabria cu l'intentu di sbarcari nta Sicilia e poi versu l'Africa, ma duranti la priparazioni de navi Alaricu muriu 410 d.C.. Pi vuricarlu li Goti deviarunu lu corsu do ciumi Busentu, vicinu Cusenza, scavarunu na fossa tanta ranni pi farici capiri lu re cu tutti l'ori e dopu ficiru turnari u ciumi nto so lettu. Pi evitari ca tastimoni putissiru arrivilari a posizioni da sepultura furunu ammazzati macari i schiavi ca ci travaghiarunu.

Ad Alaricu succiditti Athavulf ca turnau arreri versu lu nord Italia e si maritau cu Galla Placidia, figghia di lu mpiraturi Teodosiu. Subbutu attraversau l'Alpi e pigghiau pussessu di parti da Francia ammuttannu l'Alani e i Vandali versu a Spagna. Cunvintu di vuliri libbirari a Spagna di sti dui populi, s'addiriggiu versu Barcillona unni lassau tutti l'ori e patti di l'esrcitu e poi fici marcia versu u centru da pinisula Iberica. Prima di cumplitari a so opera fu assassinatu di Euervulf, 415. Dopu la so morti vinni fattu re Segeric ma fu vittima di na cungiura e fu ammazzatu. A stu puntu vinni fattu re Valia ca si distinsi pi curaggiu e all'occasioni prudenza. 'Nfatti Onoriu mannau u ginirali Custanzu cu na grossa armata versu la Spagna cu lu scopu di riscattari a schiavitu di so soru Galla Placidia e di puttari all'obbedienza i Visigoti. Arrivatu zinu e Pirenei, Custanzu arriciviu l'ambasciaturi di Valia pi fari n'accordu di paci. In canciu da paci i Visigoti ci arriturnarunu a soru all'imperaturi e ci davunu appoggiu militari. Rappacificatusi cu lu mpiraturi Valia attaccua nautra vota i Vandali ca stavunu saccheggiannu a Spagna ma prima ca arriniscissi a scunfiggilli, Bonuficiu, guvirnaturi di l'Africa e ncontrastu cu lu mpiraturi Valentianianu III, i chiamau in aiutu. I vandali arristanu nta l'Africa tra u 427 e 534.

 
A battaglia de Campi Catalaunici, manuscrittu do XIV seculu

Dopu la morti di Valia, 419, vinni fattu re Theodorid. Nto 439 u generali Eziu cu n'esercitu fattu di Romani e di Unni ciccau di scunfiggiri li Visigoti ma dopu na saggunusa battaglia, Theodorid e Eziu s'accurdanu pi rispabbiliri i termini di paci fatti tempu prima cu Valia. Nto 451 sutta l'avanzata di Attila re di li Unni, ca secunnu Iordanes fu cunvigiutu a nvadiri a Gallia di Gensericu, re de Vandali, pi miria contru e Visigoti, Romani e Visigoti si stringenu in allianza comunnata di Eziu. Secunnu Iordanes di st'allianza facevunu parti macari autri barbari: Franchi, Sarmati, Armoriciani, Liticiani, Burgundi, Sassuni, Ripariani, Olibrioni e autri tribbu di Celti e Girmani. L'autru scheramentu era furmatu di li Unni di Attila, li Ostrogoti cumannati di tri frati Valamir, Thiudimer e Vidimir e i Gepidi di Ardaric. L eserciti s'ancuntrarunu nte Campi Catalaunici e dopu nu iornu di saggunusi cumbattimenti li Visigoti e li Romani arriniscenu a firmari l'avanzata di Attila ma non a scunfiggirlu cumpletamenti. Tra l'autru u re de Visigoti, Theodorid mossi nto cumbattimentu e so figghiu, Thorismud, navota erreditatu lu cumannu, s'arricugghiu tutti i Goti e si ni tunnau a Tolosa pi pigghiari pussessu do regnu e evitari usurpazioni.

 
Papa Liuni accontra Attila

Ma la divisioni di Romani e Visigoti resi 'n gran vantaggiu a Attila ca s'addiressi versu u nord Italia e accumuncio' a sacchiggiari tutti i terri ca attravirsava. U so pinseri era di arrivari finu a Roma ma u Papa Liuni u ncuntrau vicinu Venezia e u cummingiu a ritirarisi do territoriu romanu 452. Attila pero tunnau a farisi minacciusi e penetrau nta Francia co scopu di scunfiggiri i Visigoti ma fu vinciutu do re Thorismud.

Nto 453 Thorismud mori e o so postu veni fattu re so frati, Theodorid II, ca arregna nzinu o 466. Duranti u so regnu i Visigoti appunu a fari a vera contru e Suavi ca savianu stabbilutu nto Portugallu e nta Galizia. Riciarius, ca era u so re, accumincia a scunfinare e a devastari i territori da Spagna e disprezzau macari l'invitu do re Theodorid a stari in paci nta so terra. Allura Theodorid organizzau n'allianza che Burgundi e fici na spedizioni pi scunfiggiri Riciarius. I dui eserciti si scuntrarunu vicinu a lu ciumi Ulbius e li Visigoti ebbiru a na grandi vittoria 456. D'accussi macari i Suavi furunu sutta o cuntrolli de Visigoti e Theodorid ci resi a possibilita di aviri 'n propriu capu.

Alla morti di Theodorid II succiditti u frati Eurich ca rignau nzinu o 485. Duranti stu periudu lu Mperu Romanu d'Occidenti sa truvava in difficulta a causa di continui scerri tra li generali e li mpiraturi ca purtarunua continui cangiamenti di li Mpiraturi. Sta situaziuni di dibulizza favuriu i Visigoti ca aumentanu u so cumannu supra alla Francia. A stu puntu Antemiu, novu mpiraturi d'occidenti ciccau di organizzari na spedizioni contru i Visigoti ma fu sconfittu 472.

Nto 475 u mpiratori Nepote fici comu Magister Militum Oreste ca sa ribbellau e numinau mpiraturi so figghiu Romulu Augustulu 476. Ma in Italia arrivau Odoacre a capu di diversi pupuli, Sciri, Eruli e Torcilingi, ca ammazzau Oreste, depuniu e mannau in esiliu Romulu Augustulu e si proclamau re ammantinennu assuggittata l'Italia nzinu o 493. Daccussi finiu la storia do Mpiru Romanu d'Occidenti, cu l'Italia nte manu di Odoacre, patti da Fancia e Spagna nte manu di Alaricu II re de Visigoti e figghiu di Eurich e l'Africa occupata de Vandali.

A stu puntu Iordanes finisci di parrari de Visigoti e accumencia a narrari di li Ostrogoti. Iddu cunta ca dopu la morti do re Hermanaric nto 375 o 376 i Visigoti lassanu a so terra pi diriggirisi dintra li territori romani. L'Ostrogoti invece arristanu assuggettati di li Unni e erunu cumannati di Vinitharius da famigghia Amal. Chistu pero s'arrifiutau di stari assuggittatu a li Unni e cu na parti de Goti attaccau e scunfiggiu lu pupulu di li Anti e si pigghiau a so terra. A stu puntu u re di li Unni, Balamber, non suppurtannu a spirtizza di Vinitharius, cu n'esercitu di Unni e Ostrogoti a iddu fedeli e cumannati di Gesimund, lu attaccau e lu scunfiggiu maritannusi cu na so niputi, Vadamerca. Cu stu matrimoniu lu re di li Unni si pigghiau u dirittu di rigniari supra tutti li Ostrogoti.

Dopu tanti anni dalla morti di Vinitharius u cumannu di li Ostrogoti fu pigghiatu di Hunimund, figghiu di Hermanaric. Chistu ebbi u meritu di scunfiggiri u Suavi. Doppu la so morti succiditti u fugghiu Thorismud, ca scunfiggiu i Gepidi ma sfurtunatamenti mossi cascannu do cavaddu 404. Cu la so morti li Ostrogoti arristarunu senza re pi quaranta anni, picchi u leggittimu eredi, fugghiu di Thorismud, Beremud, non vulennu stari assuggittatu a li Unni partiu co figghiu Veteric versu la Spagna de Visigoti, cumannati a ddu tempu do re Theodorid I. Ntornu o 445 Valamir, figghiu di Vandalarius 'n cucinu di Thorismud vinni fattu re. Valamir arrignau supra e Goti in concordia cu l'autri du frati, Thiudimer e Vidimer arrispittannu sempri lu vuliri di Attila a cui erunu assuggittati. Comu vistimu supra iddi partecipanu alla battaglia de Campi Catalaunici.

Cu la morti di Attila 453 accuminciau a dissoluzioni di lu mperru di li Unni a causa di la discordi ntra li so figghi. La situazioni s'aggravau quannu i Gepidi s'arribbellanu a li Unni e li scunfigginu in campu apertu pressu lu ciumi Nedau nto 454. A stu puntu la ribbellioni si stinniu a tutti li autri pupuli assuggittati a li Unni e parti di chisti si stabbilirunu nto territoriu di li Unni autri comu li Ostrogoti addumannarunu e poi arricivitturu da lu mpiraturi Marcianu lu cunsensu di putirisi stabbiliri nta Pannonia. Accussi Valamir si stabbiliu tra lu Ciumi Scarniunga e Aqua Nigra, Thiudimer vicinu u lagu Pelso e Vidimer nto menzu di iddi. Succiriu appoi ca li fagghi di Attila vulennusi vinnicari di la diserzionio di li Ostrogoti attaccanu attrasarta Valamir ca cu pirca omini arrinisciu a rispingiri l'attaccu. Nti stu stissu annu nti la curti do re Thiudimer nasceva Teodoricu, 454, figghiu do re e di na concubbina di nomu Erelieva.

Pocu tempu doppu, li tri re mannaru n'ambasciata o mpiraturi Marcianu, picchi i riali ca iddi arrivianu ogni annu addimuraunu a arrivari. Nudda risposta arrivau do mpiraturi. Allaru i Goti accumincianu a sacchiggiari l'Illiricu finu a quannu lu mpiraturi mannau n'ambasciata ca cunfirmava li riali annui e comu garanzia di paci ottenni de Goti Teodoricu comu ostaggium,461.

Novota fatta a paci cu li Romani i Goti accuminciaru a fari a vera che populi vicini pi grandiri u so territoriu. Accussi programmaru na spedizioni cuntra a li Sadagis ca stavunu nill'internu da Pannonia. Ma li Unni sapennu di sta mossa addicirenu di anticipari li Goti e puttari a vera nta so terra, ma stu tentativu falliu miseramenti. A stu puntu li Ostrogoti attaccanu li Suavi, ca abbitaunu attaghiu a la Pannonia, e ni scontru mossi lu re Valamir e lu cumannu passau a lu frati Thiudimer 470. Nto 472 Thiudimer pigghiau l'armi nautra vota contru li Suavi e approfittannu do Danubbiu agghiacciatu, u passau, e attrasarta attaccau i Suavi e li Alemanni e li scunfirgiu. In onori di la so vittoria lu mipiraturi ci turnau lu figghiu Teodoricu. Chistu, diciottinni ca era, addimustrau subbitu u so valuri e cu sei mila omini scinfiggiu i Sarmati e conquistau Belgradu.

Nto 473 Vidimer si cunsigghiau cu Thiudimer picchi i viviri stavunu accuminciannu a scarsiggiari e addicireru di puttari nu quartu di pupolazioni versu l'Italia. Vidimir si misi a capu di sta spedizioni e appena arrivatu in Italia lu mpiraturi Gliceriu ci cunsigghiau di irasinna nta Francia e di ncucchiarisi che Visigoti. D'accussi Vidimir u Giuvini, u pratri, Vidimir u Vecchiu no frattempu avia murutu, pigghiatisi i riali do mpiraturi s'addiressi versu li Visigoti. Nto frattempu Thiudimer attraversau a Sava, 'nvadiu Nis e stava marciannu versu versu Tessalonica ma prima ca putissi pigghiari a cittadi arrciviu n'ambasciata do mpiraturi ca in canciu di paci ci uffriva oru e ddi territori ca avia nto frattempu conquistatu. Fina la verra, Thiudimer prima di moriri ci uffriu u regnu o figghiu Teodoricu.

U mpiraturi Zenoni saputu stu fattu ammitau a Costantinopoli Teodoricu ca fu fattu Consuli nto 484 e in so onori fu eretta macari na statua. Mentri ca era a Costantinopoli addumannau a lu mpiraturi di lassallu pattiri versu l'Italia pi scunfiggiri Odoacre e libirari accussi u Sinatu e li cittadini romani. Zenoni accunsintiu e accussi nto 489 trasiu nta l'Italia che so Goti e doppu quasi cincu anni di verra scinfiggiu e poi ammazzau Odoacre,493. Navota addivintatu re di l'Italia si pigghiau comu miggheri Audefleda, figghia di Lodoin re de Franchi. Ma la so politica di allenzi che pupuli barbari cuntinuau cu l'intenzioni di mentiri in sicurezza u so duminiu. Theodoricu avia du figghi fimmini ginirati cu na concubina, Thiudigoto e Ostrogotho. A prima fu fatta maritari cu Alaricu re de Visigoti e di stu matrimoniu nasciu Amalaric507-531, a secunna fu data a Sigismund re di li Burgundi. Saputu ca ntra i Visigoti c'era 'n discendenti di li Amali, Eutharic, ca cumu vistimu era figghiu di Veteric, Theodoricu addiciriu di darici comu mugghieri Amalasuentha figghia so e di Audefleda. Poi mannau so soru Amalafrida, matri di Theodahad nta l' Africa pi dalla in matrimoniu a Herminefred, re di li Vandali.

Ma alla pulitica dilli allenzi Teodoricu affiancau macari a verra e prima di tuttu assuggittau l'Illiricu e stabbilizzua u cunfini Danubianu. Appoi fici a verra contru e Franchi ca alleggiu alleggiu stavunu ittannu fora da Francia i Visigoti guidati di Alaricu. Ma Alaircu mossi nto 531 e u figghiu Amalaric fu affiancatu di Thiudis, omu fidatu di Teodoricu, nzinu o 531 annu di la morti di Amalaric a causa di complottu organizzatu de Franchi. Accussi Thiudis tiniu la Spagna pi cuntu di Teodoricu finu alla so morti 548. A iddu successi Thiudugisclus ma arrignau su n'annu, 548-549. Doppu di iddu fu la vota di Agil 549-554 ma Athanagild, 554-567 s'arribellau causannu l'interventu de Bizantini.

Alla morti di Teodoricu 526, poi so vuliri fu fattu re Athalaric figghiu di Amalasuentha e Eutharic. Ma Athalaric avia appena deci anni e a reggenza fu pigghiata dalla matri. Sfurtuna vosi ca prima da maggiuri eta' Athalaric murissi e allaru Amalasuentha pi savvari lu regnu si maritau cu so cucinu Theodahad ca accussi addivintau re nto 534. Ma senza aviri riconoscenza pa muggheri e po regnu mannau in esilio e poi ammazzau Amalasuentha.

A stu puntu Giustinianu, mpiarturi di lu Orienti, mannua nta l'Italia Belisariu cu lu computu di vinnicari la morti di Amalasuentha e ripurtari Roma sutta lu dominiu Bizantinu. Belisariu lassata l'Africa e scunfitti li Vandali approdau nta Sicilia unni scunfiggiu na prima armata di Goti. Appoi passau u strittu scunfiggiu na secunna armata cumannata di Evermund, iennuru di Theodahad. Lu panicu si mpatruniu di li Goti e i ginirali sa ribbellarunu e ficiru re Vitigi nto 536 ca pi prima cosa fici ammazzaru Theodahad. Vitigi si maritau cu Mathesuentha figghia di Amalasuentha raffurzannu accussi u so dirittu di rignari e cuntinuau a verra cu Belisariu. Ma doppu 14 anni di verra cuntinua s'arrinniu e fu traspurtatu a Costantinopuli unni mossi nto 442. Mathesuentha fu maritata di Germanicu, cucinu di Giustinianu, ca patturiu 'n figghiu chiamatu macari iddu Germanicu.

Cu la scunfitta di Vitigi Iordanes fa finiri a storia de Goti.

 
 
Invasioni de Goti nto 250-251
 
Invasioni de Goti nto 267-269

Lu Regnu di Spagna cancia

 
Situazioni da Spagna nto V seculu