SIL International

SIL International (Summer Institute of Linguistics, Stitutu estivu di linguìstica) è n'urganizzazzioni nun cuvirnativa, di cunfissioni cristiana evancèlica ca havi l'ubbittivu principali di studiari, sviluppari, ducumintari li lingui minuritari e di tradùciri la Bibbia nta sti lingui pi putiri diffùnniri lu cchiù laricamenti pussìbbili lu missaggiu evancèlicu.
Nortri pùbbrica li sò risursi e ricerchi attraversu Ethnologue.com.
Lu SIL è n'urganizzazzioni giamillata cu Wycliffe Bible Translators, n'aggenzia mpignata ntâ traduzzioni dâ Bibbia ntê lingui minuritari.

La sedi dû SIL International è lucata a Dallas, Texas.
Prisenti macari n Mèrica latina, è attiva pressu migghiara di cumunitati linguìstichi dû Terzu munnu, li cui lingui nun sunnu ancora scritti.

Storia cancia

Lu SIL International, urigginariamenti Stitutu estivu di linguìstica, fu funnatu ntô 1934 ntê Stati Uniti di William Cameron Townsend (1896 – 1982), pricidentimenti nu missiunariu n Guatemala pressu li Discèpuli di Cristu. La sò zona d'urìggini è lu Middle West miricanu. Accuminzau comu na sissioni estiva di studiu n Arkansas ntô 1934 pi furmari li missiunari e dari a iddi rudimenti di linguìstica, antropoluggìa e traduzzioni. D'un nùcliu urigginariu si furmaru appoi li Wycliffe Bible Translators.

Di l'anni '50 ô 1987 li cursi dû SIL foru spitati di l'Univirsità di l'Oklahoma n Norman. Li cursi dû SIL sunnu ora tinuti nta diversi lucalitati sparsi nta lu munnu.

Pirsunali cancia

Lu pirsunali dû SIL si cumponi di circa 5300 mèmmira o vuluntari ngaggiati pressu dî pruggetti di sviluppu dintra li cumunitati di lingui minuritari n giru ntô munnu.
Unu dî ricircatura cchiù cèlibbri dû SIL fu Kenneth L. Pike (1912–2000), succissuri di William C. Townsend (1896–1982), ca fu una dî principali fiùri dâ storia dû SIL. Fu prisidenti dû centru di ricerca ntô pirìudu 1942-1979 e appoi prisidenti emèritu nzinu â sò morti, ntô 2000.
Lu prisidenti attuali dû SIL è Carolyn P. Miller, n càrrica dû 1999.

Ricanuscimenti ntirnazziunali cancia

Lu SIL ci havi lu status d'ussirvaturi pressu l'UNESCO e l'ONU e furnisci pirsunali nzignanti e matiriali aducativi pi prugrammi linguìstici a diversi stituzzioni di studi supiriuri.

Ntê USA, p'asempiu, la Biola University, lu Moody Bible Institute, l'Houghton College, l'Univirsità dû Nord Dakota, lu Northwest Christian College, lu Bryan College, l'Univirsità dû Texas a Arlington, l'Univirsità di l'Oregon e lu Siminariu Teològgicu di Dallas.

Àutri univirsità cu li prugrammi SIL sunnu la Trinity Western University n Canada e la Charles Darwin University n Australia.

Lu nnirizzu dâ sedi ntirnazziunali è:

7500 West Camp Wisdom Road
Dallas, Texas, 75236 USA

Linguìstica cancia

Puru siddu fici nu sforzu grossu pi studiari bonu li minuranzi linguìstichi, lu SIL sbagghia a li voti, ntô ricanùsciri lingui siparati unni ci sunnu parrati di na stissa lingua (chistu succidìu p'asempiu pâ classificazzioni dû Fiammingu e d'arcuni parrati dâ Lingua svidisa comu lu Scànicu), o, viciversa, cunzidirannu nta na ntitati ùnica certiduni parrati cchiuttostu diversi tra d'iddi (comu p'asempiu lu bèrbiru nefusiTripulitania, classificatu nzèmmula a chiddu di Zuara e a li parrati bèrbiri dû sud dâ Tunisìa).

Margradu na bibliografìa ca cunta quarchi pubbricazzioni, certiduni linguisti pènzanu ca lu SIL nun è nu rifirimentu sicuru ntô campu dâ ricerca n linguìstica. Nfatti ci sunnu linguisti prufissiunisti ca pènzanu ca la maiuri parti dî sò ricircatura nun binificiau di na furmazzioni accadèmica sufficentimenti sòlida pi putiri prudùciri dî discrizzioni ca ponnu èssiri di rifirimentu p'iddi.

L'apportu dû SIL â linguìstica si riassumi suprattuttu nta dui punti: un cinzimentu assai cumpretu dî lingui dû munnu (ca si ponnu attruvari supra www.ethnologue.com), classificati gineticamenti; e la cunnivisioni gratùita dî nfurmazzioni cugghiuti puru a cù nun fà parti dû SIL.

Risursi pi lu pùbbricu cancia

Lu SIL metti a dispusizzioni dû pùbbricu.

L'Ethnologue, pubbricatu dû SIL, assigna nu còdici di tri lèttiri a tutti li lingui (p'asempiu è "SCN" pi la lingua siciliana). La 14a edizzioni, pubbricata ntô 2000, cumprenni 7148 còdici di lingui, ca purtrroppu nun cuincìdinu sempri cu lu ISO 639-2.
La 15a edizzioni, pubbricata ntô 2005, cumprenni 7299 còdici, sti còdici aggiurnati cuincìdinu n bona parti cu lu ISO 639-3 novu. Li diffirenzi tra li dui virsioni sunnu visìbbuli n http://www.ethnologue.com/codes.

Lijami di dintra cancia

Lijami di fora cancia