San Luca di Missina

Luca (Russanu ? - Missina 27 di frivaru 1149) è un Santu viniratu da Cresia Cattolica e Ortudossa.

Tavula bizantina di San Luca Archimandrita

Aggiografìa cancia

Lu Martirulogiu Rumanu o 27 Frivaru riporta: “A Missina, in Sicilia, San Luca abati dû Munasteriu dû SS. Sarvaturi, sutta la Regula dî monaci urientali”. A Missina, in Via San Giuvanni Bosco c’è a Cresia dû SS. Sarvaturi, Cuncattidrali di Missina e Cattidrali di l’Archimandritatu. La Mànnara, in linguaggiu ecclesiasticu bizantinu, è la Matri di Monasteri e l’Archimandrita è lu Patri e Prelatu di l’Abbati. ( Cfr. Diploma dû primu Re Nurmannu, datatu di Palermu Maju 1131 no Codici Vaticanu Latinu 8201 ). L’attuali Cresia è la terza ricustruita. La prima fu fatta dû Conti Nurmannu Ruggeru d’Altavilla verso lu 1100 nâ lingua dû Faru, nâ zona a furma di fàuci dâ penisula di San Ranieri, quannu vitti nò 1061 la tristi scena dî dudici citatini ‘mpiccati. ‘Nsemmula Cresia custruiu un Munasteriu. Fu affidatu e monaci di San Basiliu, ca vinniru di Russanu Calabru cu l’abati San Bartulumeu di Simeri. Ma datu ca st’abbati era troppu vecchiu e si vulìa ritirari a Russanu, lu re Ruggeru II cu na Bulla dû 1130 dicritò la sò sustituzioni cû monacu Luca, ca era abbati dû Munasteriu di S. Maria Nova Odigitria dû Pàtiri in Calabria. Cu nautra Littra du Maju 1131 dû re Ruggeru, lu Munasteriu fu rifabbricatu, abbillutu e pigghiò la dinominazioni di Archimandritatu, avennu pi suttuposti tanti Munasteri dâ Sicilia e Calabria. Nò misi di Fivraru 1134 Ruggeru II fici a Luca Archimandrita dû SS. Sarvaturi e Granni Abbati supra tutti li Munasteri ca prufissavanu la Regula di San Basiliu. Lu Privileggiu dici: “ Facemu e stabilemu nô Munasteriu Prelatu e Abbati l’unestissimu monacu Luca, omu sapienti e espertu nê cosi di Diu, già abbati du novu Munasteriu dâ Matri di Diu Odigitria a Russanu.“ Lu stissu Privileggiu vosi ca da parti du Munasteriu s’arricanuscissi l’Arciviscuvu di Missina: “A titulu di censu si dessi all’Arciviscuvu e so succissura vinti sordi, centu libbra di cira, centu libbra di ‘ncensu, vinti libbra d’oghu “. Luca vinni a Missina cu 12 Monaci dû Monasteriu dû Patiri e la mità di Codici e di Fiùri di Santi. La storia dâ funnazioni du Munasteriu dû Patiri fu scritta di l’Abbati Luca no Typicu dû Santissimu Sarvaturi, ducumentu ‘mpurtanti pâ storia du munachisimu grecu ‘n Calabria. Doppu lu 1130 la cullizioni di Codici (Cartufilaciu) vinni arriccuta di San Luca, ca chiamò nò Munasteriu grammatici, allittirati, calligrafi e monaci sperti né diversi arti. E si procurò assai libra di Santi Patri, di maistri di ascetica e opri storici e prufani. No 1134 fici lu Typicu missinisi, comu chiddu di Custantinopuli, vali a diri li Reguli pâ Cumunità di monaci e regulamentu pi cilibrazzioni liturgichi pî Munasteri assuggittati. Abbati zilanti grapìu no Munasteriu lu Scrittoju e funnò la Bibliuteca chi Codici purtati di Russanu. C’eranu puru manuscritti priggiati, di continutu storicu e riligiusu ca vinianu di Custantinopuli, dâ Calabria e dâ Sicilia. Testi di musica, di Viti di santi e Cantu liturgicu bizzantinu. Nò 1563 si nni cuntavanu centuvintitrì; nò 1581 centuunnici, signu ca si javanu pirdennu. Petru Minniti Abbati Ginirali dî Basiliani d’Italia, purtò li Codici di tutti i Munasteri di Sicilia o SS. Sarvaturi. Doppu la supprissioni di l’Ordini Riligiusi nò 1872 li Codici passaru â Bibliuteca Univirsitaria di Missina. Nò 1134 Luca fici rializzari o sculturi Gandolfu un Fonti battisimali e nò 1137 n’autru Fonti pû Munasteriu du Patiri, ‘nsemmula o sò sarcofagu. Chinu di meriti murìu lu 27 Frivaru du 1149. A Festa è lu stissu jornu na tutta l’Arcidiocesi di Missina-Lipari, Santa Lucia du Mela. Lu Corpu fu misu nò sarcofagu bizantinu-nurmannu du seculu XII, cu na epigrafi, custuditu oj na Prima Sala du Museu Riggiunali di Missina.


Bibbliografia cancia

  • Bibliuteca di Santi Puntificia Univirsità du Lateranu, Roma, 1962
  • Prima e secunda parte dell’Historia Siciliana di Giuseppe Buonfiglio Costanzo Venezia,1604
  • Byzantino Sicula di Giuseppe Agnello I Convegno studi Palermo,1961

Liami cancia