Sport

attività fìsica fatta pi fari divèrtiri a cu la fa' o macari a cu la talìa

Lu Sport è ddu cumplessu di attivitati, fìsichi e mintali, ca si pràticanu a lu fini di migghiurari e mantèniri 'n boni cunnizzioni lu nteru apparatu mintali e fìsicu di l'omu e di fari ntrattinimentu pi cu lu fa e pi cu è spittaturi.

Sport

Lu sport pò èssiri praticatu singularmenti (sport ndividuali) o 'n gruppu (sport di squatra), senza cuntisa oppuru gariggiannu contra àutri spurtivi. Nta st'ùrtimu casu si parra di agunismu spurtivu.

La palora sport diriva dû ngrisi, ma veni di l'anticu tèrmini francisi desport: divirtimentu, svagu. Lu tèrmini talianu ca cchiù si abbicina a l'urìggini francisa è "diporto".


Sucitati e sport cancia

La diffusioni di la pràtica spurtiva nta quasi tutti li sucitati dû munnu cuntimpuraniu è lu signu evidenti dâ mpurtanza ca lu sport havi nta ddi rialitati d'un puntu di vista suciali, ecunòmicu e pulìticu. Lu sport è parti nticranti dâ cultura di na sucitati e si sviluppa nzèmmula cu li canciamenti ca la contraddistìnguinu. Ma si penza sulamenti ô bagagghiu di tradizzioni ca li disciprini spurtivi tradizziunali pòrtanu a li culturi dî nazzioni unni sunnu praticati o a li stritti liami ca cùrrunu tra lu sport e li mass media.

Lassannu a parti p'un mumentu lu fatturi di l'aducazzioni fìsica, ca è funnamintali, e cunziddirannu sulamenti a parti dû jocu di lu sport, è evidenti ca la pràtica spurtiva è diffusa supratuttu appressu ddi rialitati suciali ca, culturarmenti e ecunumicamenti, ponnu usufruiri di menzi nicissarî a praticàrila. Tanti sport abbisògnanu di na particulari attrizzatura pi putiri èssiri praticati, custituiuta di menzi miccànici (comu pi lu ciclismu, l'automubbilismu, lu motociclismu, la vela) o di sìmprici attrezzi (comu pi la scherma, lu sàutu cu l'asta, lu tiru cu l'arcu, lu golf), o abbisògnanu di particulari strutturi pâ pràtica (comu p'asempiu lu natari o lu pattinaggiu). L'aquitazzioni e l'ìppica sunnu asempî di sport praticati nzèmmula cu n'armalu, lu cavaddu, accussì comu li sport chî cani. Mmeci àutri sport, p'asempiu la cursa, nun richièdinu attrizzaturi particulari e vèninu praticati largamenti macari ntê paisi cchiù pòviri. Ntâ sti sucitati lu sport spissu è vidutu dî novi ginirazzioni comu menzu di riscattu ecunòmicu e suciali; nni sunnu un chiaru asempiu li granni currituri africani ca di tant'anni oramai sunnu li patruna dû menzufunnu ntâ l'attillètica leggia.

N'attivitati parallela d'aducazzioni culturali siquita lu sviluppu dû sport nta na sucitati. Na cuncizzioni, largamenti diffusa suprattuttu ntê paisi cu maiuri tradizzioni spurtivi, è ca lu sport havi a èssiri cunziddiratu comu na scola di vita ca nzigna a luttari p'aviri na justa ricumpenza e c'aiuta â sucializzazzioni e ô rispettu tra cumpagni e abbirsari. Pi stu mutivu l'aducazzioni fìsica havi na parti funnamintali nta l'aducazzioni di l'omu già dintrâ scola. Ma ci sunnu macari pusizzioni cuntrari ca vìdinu nta l'agunismu (aggravatu di l'elemèntu ecunòmicu), nta l'esaspirata contrappusizzioni nnividuali, un piriculusu signali ca putissi tènniri a fari risautari lu spìritu cumpititivu comu naturali paràmetru di rapportu tra l'èssiri umani.

Lu sviluppu criscenti dâ mpurtanza dû sport ntâ vita di tutti li jorna appi pi cunziquenza la nàscita di novi vranchi di sapiri didicati sclusivamenti ô studiu di sìnguli aspetti di l'attivitati spurtiva. 'N particulari àppiru ssi sviluppi:

Prufissiunismu e dilittantismu cancia

Oltri la nàscita di novi disciprini e spicialitati, ntô cursu dû sèculu XX si sviluppau na funnamintali spartizzioni dintra lu munnu di lu sport, alliata a l'aspettu puramenti ecunòmicu ca girìa attornu a li fatti spurtivi: la divisioni tra sport dilittantìsticu e prufissiunìsticu. L'attilleti prufissiunisti vèninu paiati pi fari la sò attivitati e ponnu èssiri cunziddirati travagghiatura dû sport a tutti l'effetti.

Nurmarmenti, sulu li megghiu spurtivi d'ogni disciprina arrinèscinu a addivintari prufissiunisti e chissu pirmetti ca l'abbinimenti di lu sport prufissiunìsticu hannu un liveddu cchiù àutu rispettu a lu standard dilittantìsticu.

Storia dû sport cancia

Lu studiu dû sviluppu dû sport nnâ storia umana pò dàricci significativi nnicazzioni suprê canciamenti suciali duranti li sèculi.

L'idìa dû sport comu attivitati chi cuimmorci l'abbilitati umani di basa (fìsichi e mintali), cû scopu di praticàrili cuntinuamenti pi migghiuràrili, p'utilizzàrili succissivamenti nta na manera cchiù abbirsata, suggirisci ca lu sport è facirmenti anticu quantu lu sviluppu dâ ntilliggenza umana. Pi l'omu primitivu l'attivitati fìsica, priva di l'agunismu dî nostri jorna, era sulamenti un modu ùtili pi migghiurari la propia canuscenza dâ natura e la patrunanza di l'ammienti chi lu circunnava.


Grecia antica cancia

Na larga gamma di sport era già praticata ê tèmpura di l'antica Grecia: la cursa, lu sàutu 'n longu, la latta, lu puggilatu, lu tiru dû giavillottu, lu tiru dû discu e la gara dî carri di guerra èranu chiddi privalenti. Sta pridilizzioni n'ammustra la nfruenza priduminanti chi la cultura militari nni l'antica Grecia appi suprô sviluppu dî sport.

Li Jòcura Olìmpici, stituiuti ntô 776 a.C., si tinìanu 'n anuri di Zeus ogni quattru anni a Olìmpia, nu paiseddu dû Pelopunnisu. L'olimpìadi nun èranu sulamenti n'abbinimentu spurtivu, ma èranu la cilibbrazzioni di la ccillenza nnividuali, dâ varitati culturali e artìstica dâ ntera cultura greca e, suprattuttu, èranu l'accasioni p'anurari la màssima divinitati riliggiusa.

Pû fattu ca li jòcura olìmpici èranu cunziddirati sacri, li greci cunziddiràvanu comu sacrileggiu a Zeus lu scattu d'ustilitati duranti lu sò svurcimentu. Dû principiu â fini di l'olimpìadi vinìa addicchiarata na paci supra tutti li campi di cummattimentu greci. Puru l'esicuzzioni vinìanu suspisi. Sta dicchiarazzioni di paci pirmittìa ê cittadini greci di riunìrisi pacificamenti e di cuncùrriri tra iddi stissi nta n'attimusfera di rispettu ricìprucu.

Roma antica cancia

La cultura rumana, comu chidda ellinìstica, cilibbrava l'esautazzioni dâ cumpitizzioni fìsica. Già ê tèmpura dâ funnazzioni dâ citati vinìanu cilibbrati festi riliggiusi ô nternu dî quali èranu privisti gari spurtivi.

La sacralitati di l'abbinimentu spurtivu, caràttiri cumuni a l'attivitati dû sport 'n Grecia, a Roma vinni mmeci adaciu adaciu sustituiutu di l'aspettu spittaculari, dû disìu di ntrattinimentu cullittivu.

Li suttadivisioni dû sport cancia

Li varî disciprini spurtivi chi nnî sò nzemi cumprènninu zoccu nuàutri difinemu sport, pussèdinu, nnî sò cumpunenti cchiù basi, di l'elemènti chi l'accumùnanu tra d'iddi stissi: lu spìritu di cumpitizzioni, la gana di divirtimentu, la ricerca dû benèssiri o lu tintativu d'abbicinari li lìmmiti psicofìsici di l'attilleti.

Ma siddu l'analizzamu dû puntu di vista dû tipu di règula, dî modi di jucari, dî attrezzi usati, nzumma, di l'elemènti sterni e maiurmenti appariscenti, putemu suttadividìrili 'n catigurìi.

'N basa ô nùmmuru d'attilleti chi affrùntanu nzèmmula lu gestu spurtivu, putemu nnividuari:

N'àutra suttadivisioni pò èssiri fatta 'n basa ê menzi cu cui veni disputata na gara:

Vuci culligati cancia



Viditi puru:


Sport
| Sport | Sport di squatra | Sport nnividuali | Palluni | Pallavvolu | Palla a canistru | Pallammanu | Softball | Baseball | Football | Cricket | Ciclismu‎ | Natari | Motociclismu | Fòrmula 1 | Atlètica | Arti marziali | Jòcura Olìmpici |