Lu CICAP o Cumitatu Italianu ppi lu Cuntrollu di l'Affirmazioni supra lu Paranurmali, è n'urganizzazioni educativa e senza fini di lucru, funnata ntô 1989 pi prumoviri na ndaggini scintifica e critica supra lu paranurmali.

Lu logo rô CICAP s'abbàsa supra n'illusioni ri rìiti: pa isempiu 'nta l'intirsizzioni rei linii bianchi si virunu spuntàri quatratini griggi ca nun aisistunu 'nta rialitati

Tra li pirsunalitati liati all'attivitati dû CICAP Ci sunnu lu premi Nobel Carlo Rubbia aùtri scinziati cumu Tullio Regge, Giuliano Toraldo di Francia, lu jurnalista scintificu Pieru Angela. N passatu puru lu premiu Nobel pâ midicina e sinatrici a vita Rita Levi Montalcini comu puru l'astrònuma Margherita Hack hanu appujatu l'attivitati dû Cumitatu.

Obbiettivi cancia

L'obbiettivi dû CICAP sunnu di ndaggari supra l'autenticitati dî misteri e finòmina paranurmali annunciati dî mass media e diffunniri li risurtati di sti ndaggini attraversu 'ncuntri, cunfirenzi e pubbricazzioni. Attraversu st'òpira di nfurmazzioni lu CICAP si pruponi di favuriri la diffusioni dû metudu scientificu e dû spiritu criticu, veni a diri di diffùnniri l'aducazzioni â razziunalitati.

Storia cancia

 
Pieru Angela.
 
Massimo Polidoro.

Lu primu tintativu di criari puru 'n Talia na urganizzazzioni di cuntrollu dî finomina paranurmali è dû 1978, appena dui anni doppu la nascita dû CSICOP (chi oi si chiama CSI), quannu n sequitu â trasmissioni tilivisiva di Pieru Angela Indagine sulla parapsicologia, vintidui scinziati e studiusa di vari disciplini rilassaru na dichiarazzioni cumuni n cui si auspicava la custituzzioni di nu cumitatu ppi la virifica dî finomina paranurmali.

L'inizziativa nun si cuncritizzau nzinu ô 1987-1988, quannu Pieru Angela urganizzau nu certu nùmmuru di ncontri tra l'abbunati italiani ô Skeptical Inquirer, chi culminaru lu 9 di uttùviru 1988 nti nu ncontru a Torinu, n cui foru difinuti l'obbiettiva di l'assuciazzioni e fu stabbilutu lu nomu difinitivu di Comitato Italiano per il Controllo delle Affermazioni sul Paranormale 'n talianu, scigghiutu puru pirchì l'acronimu CICAP avìa a ricurdari la parola ngrisi check-up (virifica, cuntrollu).

All'iniziu lu CICAP si uccupava privalintimenti di parapsicologgia (telepatia, psicocinesi, ecc...); ccô tempu li pseudoscinzi addivintaru l'oggettu di cuntrollu cchiù mpurtanti. N particulari li medicini alternativi) e li liggenni, storichi (comu chiddi supra li draghi o supra la spada ntâ roccia) ma puru e supratuttu cuntimpurani (comu li liggenni mitropulitani).

Na lista di ndaggini dû CICAP cumprenni li privisioni astrologgichi, lu putiri dî maghi, dî rabdomanti, dî guaritora e dî fachiri, la Sindoni, lu sancu di San Ginnaru e li cuntatti cû l'aldilà.

Critichi e replichi cancia

Ppi via dâ particulari attivitati ca lu cumitatu faci, eni uggettu di nu certu nummiru di cuntistazzioni marginali, tutti n pruvinenza dî ambienti vicini ê pseuduscienzi cummattuti dû CICAP, li cchiu cumuni sunnu chiddi d'apriorismu "scentisticu".

Na critica di carattiri mitodologgicu eni chidda di prufissari na forma d'integgralismu scentificu. Na puocu d'avanzamenta scientifichi di lu passatu appiru a smuntari la pricidenti manèra di vidiri li cosi antirpritannu currittamenti li finomina ussirvati, e li risistenzi ntê cunfronti dî tiurìi nnuvativi, nun tantu ppi ntiressi particulari quantu ppa difficurtati stissa ca ci avi la menti umana a ndividuari l'assioma matimatichi di cui partiri ppi custruiri n'idificiu tioricu scientificu cuirenti e l'assuntu a priori di lu sò prucediri. Sicunnu sti critichi lu CICAP cuntribbuisci a sti risistenzi rifiutannu ppi pigghiata di posizzioni, quarsiasi tiuria ca cuntrasta cu li canuscenzi scentifichi di lu mumentu.

Lu CICAP rispunni a stu tipu di critica susteninennu ca nun pigghia pusizzioni a priori, ma sulu appujannusi a li risultata uttinuti tramiti lu metudu scentificu. Nun tutti li tiurii altirnativi sunu validi; li cchiossai voti, suttulinia lu Cummitatu, la scenza eni 'ncusata d'arrifiutari li tiurìi pirchini sunu rivuluzziunarii quannu 'nta rialitati l'arrifiuta picchini nun sunu cunfirmati di fatti uttinuti pi lu mienzu di li ndaggini scientifichi.[1]

Na critica liata a la pricidenti eni chidda di sustèniri na forma strema di riduzziunismu: lu CICAP appritinnissi d'arridurri tutti l'aspetta dâ vita umana â misurabbilitati spirimintali. Lu CICAP s'addifienni affirmannu ca la propria azzioni eni limitata a li suli finomina fisichi ca, in quantu tali, ponu ssiri indagati spirimintalmenti e chi nun pigghia pusizziona 'nta autri campi comu a pulitica, riliggioni, etica, iccetera [2]

Nuti cancia

  1. Lu Cicap avi a menti ciusa?, Scienza e Paranormale, Rivista ufficiali dû CICAP, n. 17, (1998)
  2. (linga taliana) A cruciata razziunalista

Articula culligati cancia

Liami sterni cancia