La cultura dî surdi si basa supra la sucitati, li cumpurtamenti, l'arti, li tradizzioni littirari, la storia li valura e li istituzzioni di appartinenza dâ cumunitati dî surdi, pirsuni cca vivunu ntô silenziu e cu vibbrazzioni[1].

Na famigghia di surdi

Assuciazzioni Surdi cancia

Li Assuciazzioni ntâ la Cumunitati Surda, 'n Italia, sugnu l'Enti Nazziunali Surdi e lu CGSI, havi circa 27.700 suci di l'ENS.

Ntô munnu c'ì lu WFD, la cchiù granni urganizzazzioni dî Surdi, ccu na pupulazzioni di 70 miliuna di surdi e 'n Europa, l'Unioni Europea dî Surdi.

Storia cancia

L'esistenza dî surdi è scrittu da libbri èbbica grazzî a Platuni (nu trattatu cca parlu 'n Sicilia ppi la cumunicazzioni nun virbali e visiva) e Pliniu lu Vicchiu 'n (Historia Naturalis) chi scrissi la storia di Quintu Pidiu.

Ntê mediuevu era pessima, spissu ù surdi eranu messi da parti. Nun vinivanu cunzedarati cumu pirsuna nurmali.

Ntê rinascimentu quarcusa cuminciu a migghiurari ccu ù studi di frati, sacirdoti, munaci cca circanu di educari a liggiri e scriviri.

Ntô ù anni 1600 e 1700 ccu Pedro Ponce de Leon e Juan Pablo Bonet, e 'nfini Charles-Michel de l'Épée chi arriuscitu a mparari ccu l'arfabetu manuali. Pedro Ponce de Leon nzignau a parrari e a scriviri, ma supratuttu a nzegnari macari a signari la lingua dî signa spagnula, (LSE). Doppu di iddu Juan Pablo Bonet chi pùbbricu lu libbru dê 1620 Reduction de las letras y Arte para enseñar á ablar los Mudos. Sulu Abbè de l'Épèe ntrudussi 'n tutta Europa li nzegamentu dâ bilinguismu: uralismu e signismu.

Ntê 1817, Gallaudet funnu la prima scola ppi surdi, oi chiamatu Gallaudet University.

Ntê lu 1880 fu proibitu l'inzegnamentu di bilinguismu. Fu 'ntroduttu 'n tutti li scuoli l'uralismu.

Pòpulazzioni cancia

Sècunnu lu World Federation of the Deaf la pòpulazzioni dî Surdi ntô munnu sugnu circa 70.000.000[2]. Ntô Stati Uniti sunnu circa 500.000[3], 'n Canadà li surdi sunnu 350.000[4]. N Francia li abbitanti sunnu 500.000 circa[5].

Pirsunaggi cancia

Televisioni cancia

Ntô televisioni ci sugnu dî telefim o fiction chi si parranu dâ Cumunitati Surda.

Chiù famusi sugnu L'Amuri è Surdu è na fiction taliana e Switched at Birth e na sirìi statunitenzi.

Cìnima cancia

Ntô cìnima è cchiù famusa lu film Figghi di nu Ddiu minuri1987 ccu l'attrici Marlee Matlin.

Autri film a tema di surdi sunnu: Ntô paisi dî surdi (1992), Lu carusu sirvaggiu (1970), Marianna Ucrìa (1997).

Arti cancia

Lu pitturi Quintu Pidiu è statu lu primu artista surdu ntâ storia dâ cumunitati surda. Autri pitturi nati surdi eranu: Oreste Carpi, Signmark, Sean Forbes, John Maucere.

Sport cancia

Ntô sport ci sunnu dî catigurìi divirsi pi disclipina spurtiva e passiuni. Cumu Lance Allred e Miha Zupan pi basket e sunnu macari memmirà di Deaf International Basketball Federation.

Lingua cancia

I surdi cumunicanu ccu la Lingua dî Signa.

Noti cancia

  1. Ladd, Paddy (2003). Understanding Deaf Culture: In Search of Deafhood. Multilingual Matters. p. 502. ISBN 1-85359-545-4
  2. WFD: Who are we?
  3. Woodcock, Kathryn (1992). Cochlear Implants vs. Deaf Culture? In Mervin Garretson (ed.), Viewpoints on Deafness: A Deaf American Monograph. Silver Spring, MD: National Association for the Deaf
  4. Association des Sourds du Canada
  5. WebSourd: La surdité en France

Talìa puru cancia