La transgènisi è nu prucessu di ntruducimentu di DNA esòginu n un urganismu òspiti, cu mudalitati ca fàcinu se ca l'esuginoti fussi trasmissu â progenî. La transgènisi si poti vìriri comu na forma particulari di mutagènisi.

Nu diagramma chi cunfrunta li canciamenti ginètichi abbinuti câ cultura tradizziunali, câ transgènisi e câ cisgènisi.

Storia dâ transgènisi cancia

Ntê anni '60, prugressi nê mètudi di cultura e di manipulazzioni dê mbriuni di surciu, e macari li scuverti nô campu dê bioticnuluggìi, cunsintiru la criazzioni dê primi linî di cèlluli e surci transgènichi. La scuperta di l'arricuminazzioni omòluga comu miccanismu autònumu e a feedback pusitivu dê cèlluli di mammìfiru purtau â ticnoluggìagene targeting ca, nzemula ô gene trap, eni usati ppi studi macari a liveddu "omicu" (screening high throughput). La transgènisi è oj veru usata pô studiu dâ bioluggìa muliculari e dâ patuluggìa, e pâ pruduzzioni di urganismi ùtuli.

Cronuluggìa dâ transgènisi cancia

  • 1963, Brinster: cultura in vitru di ova di surciu, n micrugutti di menzu cu piruvatu cuverti cu paraffina;
  • 1966, Lin: manipulazzioni di ova di surciu (njizzioni di γ-tubulina);
  • anni '70: abbentu dâ ticnoluggìa dô DNA arricumminanti;
  • 1974, Jaenisch e Mintz: primu casu di transgènisi ppi micronjizzioniblastuceli di blastuli murini cu DNA di SV40;
  • 1977, Wingler e Axel: cèlluli di surci dificienti dâ timidina chinasi si ponnu ricupirari cupricipitannu HHV4gp124 e fusfatu di calciu;
  • 1980, Jähner e Jaenisch: primu tintativu di pruduzzioni di surci UGM attraversu ntruducimentu nfittivu di ginomivirus dâ liucimìa murina di Moloney;
  • 1980, Capecchi: primu casu di transgènisi veru efficienti ppi micronjizzioni n nucliu di cèllula sumàtica (ntruducimentu di HHV4gp124 n fibrublasti di surciu dificienti dâ timidina chinasi);
  • 1980, Gordon: primu casu di transgènisi pi micronjizzioni n prunucliu fimminili (pBR322-like - Timidina chinasi di HSV e SV40), transgeni arricumminatu;
  • 1981, Brinster: primu casu di transgènisi pi micronjizzioni n prunucliu maschili cu transgeni funziunanti (pUC - Timidina chinasi);
  • 1981, Costantini e Lacy: primu tintativu di pruduzzioni di linî UGM (ntruducimentu di β-glubina di cunigghiu nô ginoma murinu pi micronjizzioni;
  • 1982, Palmiter e Brinster: primu mudellu murinu (cu GH di rattu sutta lu cuntrollu dô prumuturimitallutiuniìna-I) pâ currizzioni di malatìi ginètichi (nanismu) e pô migghiuramentu dê armali dumèstichi;
  • 1982, Capecchi: li cèlluli di mammìfiru hàvinu apparati nzimàtichi pâ ginirazzioni di cuncatàmiri dû transgeni urientati testa-cuda, ca sunnu ntigrati, n picca copî e n siti casuali, ppi arricuminazzioni omòluga;
  • 1983, Palmiter et al.: l'ambienti tissutali e lu situ di ntigrazzioni ginòmica nfluènzanu l'espressioni dô transgeni (mudellu murinu transgenicu cu GH umanu);
  • 1983, Costantini e Lacy: studiu su siti di ntigrazzioni, arripituzzioni n tandem, riditati e espressiuni di β-glubina di cunigghiu nô ginoma murinu pi micronjizzioni.
  • 1984, Hammer, Palmiter e Brinster: prima currizziuni parziali di malatìa ginètica murina (nanismu);
  • 1985, Chada et al.: uttinuta gghiusta espressiuni d'un transgeni n surciu (β-glubina arricuminanti omu-surci n linia eritròidi), li siquenzi n cis ponnu garantiri na curretta espressioni puru siddu lu custruttu s'attruva n pusizzioni ectòpica;
  • 1986, Costantini: secondu casu di currizzioni di malatìi ginètichi (β-talassimìa) nô surciu;
  • 1986, Capecchi: primu casu di gene targeting, cu cumplimintazzioni spicìfica di alleli mutati di niumicina fosfutransfirasi nzirita n manera casuali nô ginoma di cèlluli ES di surci;
  • 1987, Smithies: primu knock out ppi arricuminazzioni omòluga dô geni ndòginu n cèlluli di mammìfiru (targeting dâ β-glubina umana);
  • 1988, Capecchi: silizzioni di mutanti di geni nun finutipicamenti silizziunabbili cu l'usu cruciatu di reporters pusitivi (niumicina fosfutransfirasi) e nigativi (timidina chinasi), n manera ndipindenti di l'espressiuni dû geni nê cèlluli trasfittati (targetingprotuoncugeni Int-2 n cèlluli ES murini);
  • 1992, Palmiter: primu casu di mudìfica ginètica nducìbbili ppi arricuminazzioni in vivo (sistema Cre-LoxP n surci);
  • 1998, Zambrowicz: usu dô gene trap n manera high-throughput, supra circa 2.000 geni murini;
  • 2004, Austin: prupusta di knock out sistimàticu dô cchiossài dê geni murini (The knock out mouse project).

Mètudi cancia

Li mètudi cchìu usati ppi nsirìri lu DNA ntrâ cèllula sunnu l'usu di vittori virali, plasmìdichi, o puramenti di crumusomi artificiali, cusmidi, fagimidi; si poti usari macari la micronjizzioni n pronùcliu, la lipufizzioni, la fusiuni di protuplasti, lu gene gun. Li mèduti sunnu addijuti macari n rilazzioni a l'urganismu.

Transgènisi n surci cancia

La transgènisi n surci è cunnutta principarmenti ppi micronjizzioni di transgeni n prunucliu maschili di pre-zigoti e ppi micrunjizzioni di cèlluli mudificati (spissu ppi elettrupurazzioni) n blastuceli (dunca n blàstula).

Transgènisi nâ musca dâ frutta cancia

La transgènisi nâ musca dâ frutta abbeni principarmenti grazzi ô elementu P. Si mircunjietta, n manera extranucliari e ô curtu dô polu pustiriuri dô blastuderma sincizziali (dunni s'attruvanu li cèlluli pulari prisuntivi), DNA circulari ppi traspusasi (o puramenti lu sò mRNAcap ô 5' o la prutiìna) nzèmula a l'elementu P difittivu cuntenenti lu transgèni.

Applicazzioni cancia

La transgènisi poti èssiri addupirata ppi risòrviri varî prubbremi di bioluggìa, di chìmica e di midicìna, p'asempiu:

5'-Situ accitturi di splicing-Geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';
5'-Prumuturi justu-Geni reporter-Situ di poliadililazzioni-3';
5'-Prumuturi forti-Geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';
  • Studiu dô duminiu d'espressiuni, ntô tempu e ntô spazziu, d'un geni di ntiressi; nu pussìbbili custruttu sarìa:
5'-Prumuturi dô geni di ntiressi-Geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';
  • Fàciri knock in o l'espressiuni ectòpica d'un geni ppi studiàrini la funziuni; nu pussìbbili custruttu sarìa:
5'-Prumuturi justu (macari nducìbbili)-Geni di ntiressi fusiunatu c'un geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';

knock in si ponnu virè fàciri:

a) spirimenti di resque, zoè di ricùpiru finutìpicu, nzirennu na siquenza esòggina (si abbisogna di sapiri quali geni ricùpira lu finutipu) n siti casuali o ppi menzu di l'arricuminazzioni situ-spicìfica. Vasinnò, si potinu fari macari cumplimintazzioni funzionali di mutanti (cun finutipu palesi ma locus mutatu scanusciutu) ndividuannu na regioni ginòmica candidata e facennu surci transgènichi p'ogni siquenza di 100 Kb nterna â regioni candidata;
b) modelli (spissu murini) pô studiu di malatìi;
c) bioriatturi (n gèniri s'addòperanu urganismi supiriuri quannu sèrvunu mudìfichi post-traduzzionali ê prutiìni, o puramenti siddu sèrvunu granni quantitati di pruduttu);
d) n ginirali, migghiuramenti di urganismi.
  • Fàciri knock out, p'asempiu cu gene trap, gene targeting o RNA interference.

Lijami di fora cancia