Brian May
Brian May
Brian May
Paisi d'origini:  Bannera dû Regnu Unitu Regnu Unitu
Gèniri:  Hard rock
Glam rock
Heavy metal
Rock prugrissivu
Art rock
Pop rock
Dance rock
Arena rock
Piriodu d'attivitati:  1963 - 'n attivitati
Strumentu:  chitarra
chianuforti
Casa discùgrafica:  Columbia, Polydor, EMI, Parlophone, Hollywood
Gruppi:  1984
Smile
Queen
Album:  5:   4 studiu;   1 live;   x raccolti
Situ Web:  brianmay.com

Brian Harold May (Twickenham, 19 di giugnettu 1947) è nu chitarrista ngrisi, membru e funnaturi nzemi a Freddie Mercury e Roger Taylor ru famusu gruppu rock ngrisi dê Queen. È l'auturi ri archuni ri canzuna chiu famusi ru gruppu, comu Tie Your Mother Down, We Will Rock You, Flash, Hammer to Fall, Who Wants to Live Forever, I Want It All, Save Me e The Show Must Go On. Si trova o 26° postu na Lista di Rolling Stone dî 100 cchiù granni chitarristi di tuttu tempu, pubbricata nto 2011 da rivista Rolling Stone, si trova o 5° postu na classifica ri megghiu chitarristi ri tutti i tempi scritta da Total Guitar.

Biugrafia cancia

Brian Harold May nasciu a Feltham (nu quarteri ri Londra) u 19 di giugnettu 1947. Quannu avìa 5 anni, iniziò a sunari u chianuforti, ma a so vera passioni era a chitarra. Iniziò a pigghiari cunfirenza cu la chitarra sunannu u banjo ri so patri. Brian mpara assai velocemente i funnamenti ru strumentu e accumncia subbutu a sunari a chitarra flamenca. So matri e so patri, Ruth e Harold May, un sunnu in gradu r'accattari na custusa Fender Stratocaster, accussi nto 1963, a 16 anni, Brian, cu l'aiutu ri so patri, accumincia a costruiri a so Red Special, finuta nto 1966, ca usa ancùora oggi.

Prima d'accuminciari i studi universitari, suona cu Tim Staffell, nu bassista e cantanti, cu gruppu 1984, ca si furmò nto 1963; poi funna i Smile, runni sona u giùvini batterista Roger Taylor. Tim Staffel prisenta a May nu cumpagnu ri studi ca si chiamava Farrokh Bulsara (ca cancerà u so nomu in Freddie Mercury). Ntantu a causa ri probblemi nterni, i Smile si lassanu. Tim Staffel decidi ri sunari 'n avutri gruppi, mentri Freddie, Brian e Roger funnanu 'n novu gruppu, chiamatu "Queen". Nto 1971 si unci a iddi u bassista John Deacon. Brian May, oltri a essiri nu bravu chitarrista, purtò avanti i so stui universitari; nto 1965 si traferisci a Londra, runni inizia a frequentari a facoltà ri Fisica e Astronomia di l'Imperial College London (a canzuni "Long Away", ca si trova no discu A Day at the Races ru 1976, rispecchia a passioni ru chitarrista pi stiddi). Si lauria cu llodi 'n fisica, accumincia poi u dotturatu di ricerca 'n astronomia di l'infrarosso, ca abbannuna pi dedicarisi a la carriera musicali. Decidi di ripigghiari i studi e pigghia u dotturatu in astrofisica na l'austu 2007, a l'etati ri 60 anni. Pocu dùoppu pubblica a so tesi “N'analisi ri velocità radiali ri nubi zudiacali”.

In pussessu di nu granni talentu artistico, May è canùsciutu puru pi lu suonu, ca lu rendi subbutu ricanuscibbili. May fù unu ri primi chitarristi ca utilizzò u tapping. Tra chiddi ca si ispiranu a Brian May ci su Steve Vai e Joe Satriani.

Dopu i primi dui album, Queen I ru 1973 e Queen II ru 1974, i Queen vannu 'n tour comu supportu di Mott the Hoople. A causa di na ziringa nfetta, usata pi iniettare nu vaccinu, Brian s'ammala ri epatite, ca comunque unnu firma ri travagghiari o terzu album ru gruppu, Sheer Heart Attack, ca appi un bonu successu. U 1975 è l'annu ra svolta: cu l'uscita ri l'album A Night at the Opera, i Queen addiventanu famusi na tuttu u munnu. Passannu l'anni, u gruppu ngrisi addivintò sempri chiu famusu, finu a quannu, nto 1986, ci fu u Live at Wembley, u concerto-simmulu ri Queen, runni Brian May si fici apprizzari ne canzuni comu One Vision, Tie Your Mother Down e Bohemian Rhapsody. Duranti l'anni May retti vita a diversi canzuni soliste, nzemi a artisti come u chitarrasta ri Black Sabbath Tony Iommi e li cantanti comu Zucchero e Luciano Pavarotti.

U 16 di frivaru 2012 fu ospiti ru Festival ri Sanremo pi sunari cu Kerry Ellis e Irene Fornaciari, ca era cuncurrenti ra trasmissioni, accumpagnannuli cu la so chitarra Red Special ca canzuni We Will Rock You

U 12 di austu 2012 partecipò a cerimonia ri chiusura ri jòcura olimpici sunannu Brighton Rock e sunannu We Will Rock You cu Roger Taylor e Jessie J..

L'1 di sittèmmiru 2012 fu numinatu Vicipresirenti ra RSPCA (Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals) a Wildlife Rocks.

U 25 di aprili 2013 veni pubblicatu u doppiu album Starmus – Sonic Universe, fruttu ra collaborazioni cu lu gruppu ri musica elettronica tidiscu Tangerine Dream, registratu u 24 di giugnu 2011 a Magma Arte & Congresos Concert Hall ri Tenerife, na l'occasioni ru Starmus Festaval 2011. Na l'album May sona 4 canzuni: Supernova (Real Star Sounds) e Sally's Garden (canzuni inediti), Last Horizon (tratta ri l'album Back to the Light e We Will Rock You (unu ri storici cavaddi di battagghia de Queen).

A Red Special cancia

Na storia è liata a Red Special, a chitarra ca May sona, datu ca tutti li chitarri chiu bedde custavanu troppu, u giovani Brian e u patri, ni ficiru una 'n casa cu cumpunenti ri furtuna pigghiati ru lignu ri quercia e ra parti ri architravi di nu caminettu 'n magano.

Sulu i pick-up furunu accattati na putìa, ca poi furu modificati do patri, U sonu ra chitarra un piaceva a Brian, ca fu cuntentu sulu quannu decisi ri usari comu plettro, dopu tanti provi, u latu zigrinatu di na monetina ri 6 pence.

A “Red Special”, comu fu vattiatu u strumentu, risultò ri fattura accussì bona ca anche dùoppu aver raggiuntu u successu, May si rifiutò ri usari, tranni in rari occasioni, avutri chitarri. È l'oggettu chiù mpurtanti pi May, ca lu lega a so patri, ca l'aiutò a costruirla.



Li strumenti utilizzati ra Brian May cancia

Chitarre elettriche cancia

Chitarre acustiche cancia

Discografia cancia

  Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Discugrafia di Brian May.


Album ra sulista cancia

Talìa puru cancia

Aùtri pruggetti cancia

 
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su Brian May


Lijami sterni cancia