Wikipedia:Circulu/Archiviu 2 - 18 Maiu 2005 - 4 Nuv 2005

Cumuni cancia

I'll write in English again: I have seen that someone started transferring it:Template:Comune to Template:Cumuni. I thought I could continue the work, but first I wanted to discuss a few things:

  • Should we use the same table as in the italian Wikipedia (see for example it:Palermo; I'm talking about the table on the right), or rather a simpler one like in Ciumifriddu (I think that the field "Nomu ufficiali" is a good thing to have), or like the portuguese Wikipedia (for an example see pt:Palermo), or something different altogether? In short: what data do we want to have in a neat table in every article on an italian "cumuni"? (Or don't you like the idea at all?)
  • Next someone would have to translate the necessary terms to sicilian (I can't do that, at least not all of them). I could then build the table and the template, and insert it into the existing articles, taking data from the italian Wikipedia. (Some data would have to be translated though, if we should decide to use it; e.g. the names of the "frazioni". Again, I can't help you there, I'd have to leave those fields blank.)
      • that's fine, one of us could easily come along and add these
  • I could also step by step start new articles on the sicilian "cumuni", just with the table and maybe an introductory sentence. I would need to know whether the names in the lists Cumuni dâ pruvincia di Caltanissetta, Cumuni dâ pruvincia di Catania, Cumuni dâ pruvincia di Enna, Cumuni dâ pruvincia di Girgenti, Cumuni dâ pruvincia di Palermu, Cumuni dâ pruvincia di Rausa, Cumuni dâ pruvincia di Sarausa, Cumuni dâ pruvincia di Trapani are correct so far. If the official name is totally different and not given in the list, I would need to know that as well in order to find the corresponding italian article.
      • no, these mostly are still in the italian - I could do a quick review of them all, but someone like Peppi, Pippu C or Giusi would have to double check.
  • Maybe we should also decide whether under the official name (if different from the sicilian) there should be just a redirect (maybe this would be the better solution - one click less for the reader) or a short article by itself (as of now there are both cases).
      • We like to give primacy to the Sicilian name. Either a very short article or a redirect would suffice from the Italian form. Where there is a little that can be said about the origin of the word (e.g. Agrigento) it might be nice to have the small article rather than just the redirect.
  • Another thing we could decide in this context is categorization: do you want to use the same scheme like in the italian (and portuguese) Wikipedia, or rather a different structure?

Feel free to answer in sicilian, if I don't understand something I'll ask. --Leonard Vertighel 21:17, 18 Maiu 2005 (UTC)

      • I didn't quite understand this question, sorry. But like Peppi, I too would like to thank you for what you are doing - it is much appreciated! Salutamu. --pippudoz 12:44, 19 Maiu 2005 (UTC)
Caru Leonard, grazzî ppî tò proposti. Iu pensu puru chi avissimu a usari nu template unicu ppi tutti li cumuni. Nun sacciu si l'autri dû cumitatu sunnu d'accordu, ma secunnu mia lu schema di Ciumifriddu è n'idea chi si pò aduttari pi tutti li cumuni. Pensu comu a tia chi ppi lu nomu ufficiali italianu ci avissi a essiri simplicimenti nu redirect.

Thanks for your reply (by the way, who are you? you forgot to log in :-)). I'll wait to hear from the others as well, and if they too prefer the scheme used in Ciumifriddu, I'll change Template:Cumuni accordingly and then start inserting it into the existing articles. --Leonard Vertighel 08:59, 19 Maiu 2005 (UTC)

I was Peppi. I often forget to login, but I am the only to login from a IP address beggining with 130. Salutamu
Sugnu d'accordu cu Peppi - nu template è megghiu di comu era fattu Ciumifriddu. Please feel free to clean up the template that was started - I never understood how to get rid of the black colouring. Grazzî tantu! --pippudoz 12:34, 19 Maiu 2005 (UTC)
  • Mizzica! Mi votu pi dû minuti e cci sunnu nu munzeddu di novi paggini! Sugnu fora di casa a stu mumentu, cuntinuati comu stati facennu! --pippudoz 12:34, 19 Maiu 2005 (UTC)


Please have a look (and provide an opinion) cancia

I have applied the Template:Cumuni (the current version is based on the table that was in the article Ciumifriddu) to the following preexisting articles, taking data from the italian Wikipedia:

The "cumuni limitrofi" are mostly copied from the italian Wikipedia, so probably there are several names that need to be translated.

In some cases e.g. the number of inhabitants given in the italian Wikipedia is different from the one given in the sicilian article. I have inserted into the template the data from the italian Wikipedia, but I have left the data in the sicilian texts untouched. If somebody knows which is the correct data they could kindly correct it.

Do you like the table as it is now, or would you rather insert more/different information? (Look at the italian Wikipedia to see what information could be taken from there.) I think it's best to decide that now as long as there are not so many articles.

If you want to, you could translate the names of the cumuni that have no article yet, so that I could start new articles with the template and an introductory sentence.

The articles on the cumuni are currently all lumped together in the Category:Sicilia. Do you think it would be good to create more specific subcategories like "cumuni dâ pruvincia di Palermu" and so on?

--Leonard Vertighel 19:56, 21 Maiu 2005 (UTC)

Ciau Liunardu! Mi piaci tantissimu chiddu c'hai fattu e mi pari na cosa simprici usari stu template. Ora ca mi haiu arricugghiutu, provu cuntrullari tutti li noma dî cumuni p'essiri sicuru ca nn'avemu tutti pi sicilianu. A già duminicaddìa in Australia, provu fari stu travagghiu sta sira, tempu australianu. Grazzî tantu pû tò mpegnu, salutamu. --pippudoz 20:25, 21 Maiu 2005 (UTC)
    • A riguardu limitrofi - mi pari ca limitu (pl. limiti) fussi megghiu. Ma nn'aspettamu cunziggî di l'autri prima di canciarilu. --pippudoz 20:28, 21 Maiu 2005 (UTC)
What is "arricugghiutu"? The rest I understood. It's good that you write in Sicilian, so I learn to read it (it will be much harder to learn to write it though). About limitrofi/limitu - you can change the template any time, all the articles will be updated automatically (that's the great advantage of templates). Just leave the names of the parameters unchanged (those things within three pairs of curly braces - they aren't visible in the articles anyway). --Leonard Vertighel 09:41, 22 Maiu 2005 (UTC)
Arricugghiutu means "ritornato" in italian. "Came back" in english (if my memory goes right)... In calabrisi - my calabrisi - is "ricujjutu"... (how many time shoud i say how i find interesting how our dialects work?) --Gatto Nero 09:52, 2 Jun 2005 (UTC)

User:Giusi Leonard: you have made a great job! Li differenzi nta lu nummiru di l'abbitanti dipenni dû fattu ca iu misi dati un tanticchia vecchi (di na vintina d'anni): li paisi di la costa (Altavilla Milicia) accamora n'hannu chiossai, mentri ca li paisi di lu nternu ora n'hannu chiù picca. Leonard, I would like to continue your job for all the Comuni of Palermo Province but I have no idea about how to do. Could you complete it? I have some text to put in each of them. Grazzi !

I just need the correct sicilian names, then I can start the articles for all the cumuni you want. --Leonard Vertighel 09:41, 22 Maiu 2005 (UTC)

Nomi dî cumuni dâ Sicilia cancia

I am setting up tables with the sicilian names of the cumuni dâ Sicilia. For now they are here: User:Leonard Vertighel#Cumuni dâ Sicilia. If you prefer, you can move them to some other page. Once they are completed, we can decide whether to put them e.g. into the Wiktionary. Please help inserting all the missing names!

I have declared the tables as "public domain", so they can be copied and reused without the need to mention the authors, the text of the GNU FDL and so on. --Leonard Vertighel 11:02, 22 Maiu 2005 (UTC)

I have asked for help with this in the italian Bar as well, let's see if somebody will help us. Who knows, we might even find some now contributors for scn.wikipedia... --Leonard Vertighel 13:24, 22 Maiu 2005 (UTC)

I found the following (unfortunately incomplete) lists of Sicilian place names:

Two questions to the experts:

  • Do these lists look correct to you?
  • Where there are two or more alternatives given, is there a preferred one? In other words: does it matter under which name the article will be? (The other names will become redirects, of course.)

Thanks to all who helped to fill in the tables so far. --Leonard Vertighel 15:07, 23 Maiu 2005 (UTC)

    • Ciau Liunardu - sì, sti listi mi parinu boni, spiciarmenti a riguardu dî noma dî cumuni siciliani. L'artirnativi chi vitti eranu tutti dui boni, p'asempiu: Arcamu/Alcamu - penzu ca poi usari qual'è gghie, e poi fari l'autru un redirect senza nuddu prubbrema. --pippudoz 20:40, 23 Maiu 2005 (UTC)

Terza e quarta dicisioni cancia

Siddu jiti a Wikipedia:Sondaggi/Archiviu vi addunati ca già mintivi la terza e quarta dicisioni dû nostru sondaggiu, e viditi sti risurtati:

  • jemu cu giugnettu; e
  • usamu cchiù, ccà, ddà, comu avverbi e cci, nni comu pronomi (ma "ni" è pussibbili pâ prima pirsuna plurali comu oggettu).

Nfatti Peppi finiu li nostri calindarî (usannu giugnettu), e dunca semu abbirsati a riguardu di tutti li dati di l'annu.

Lassai l'autri tri quistioni p'accamora, ma vogghiu cunzigghiari:

  • circa l'articuli nditerminativi - accamora la grammatica brevi mostra
un o nu nu na (n')
un cavàddu nu zìu/nu scantu na fìmmina n’abbitùdini
e ju cridu ca sta taula pò arristari com'è, forsi canciari l'ordini di "un" e "nu" (sicunnu â cunchiusioni dû nostru sondaggiu), voldiri c'accettamu tutti dui, comu facemu accamora; e
  • la stissa storia circa ppi/pi, ccu/cu - lassamu stari la quistioni com'è, ma cuntinuamu accittari tutti dui formi. Picchì? Nun nn'haiu nudda raciuni bona sparti di diri ca li pinzeri di Peppi e Pippu C. riteninu assai meritu, zzoè nun vulemu addivintari li puristi fora misura e troppu currennu. Comu videmu, siddu dicidemu nu certu ndrizzu, araciu araciu, facemu li canciati nicissarî cû nostru tempu - nun pirdemu nenti pi ora. Pi cunchiudiri, nun avemu a dicidiri tuttu ôn corpu e prifirisciu attirari li genti, mmeci di ripugnari chiddi novi prima c'hannu tempu di cuntribbuiri quarchi cosa.

Comu sempri, cercu li vostri pinioni. Salutamu. --pippudoz 12:49, 8 Jun 2005 (UTC)

Camilleri cancia

Ciau a tutti. Sta simana, mi arrivau lu dizziunariu di Camilleri. Comu già dissi Giusi, iddu usa tanti talianismi, p'asempiu: -zioni mmeci di -zzioni, e -B- mmeci di -BB-, ecetra. Puru iddu usa la "e" e la "o" inaccintati spissu, quarchi cosa chi pruvamu fari cchiù menu. Ma pi l'autra manu, si tratta viramenti di n'opira grannissima. Nn'havi 40.000 palori taliani, ma 250.000 palori siciliani (sì è veru ca già 40.000 di chissi sunnu palori taliani addirittura!) - ma in ogni casu, cci sunnu nu munzeddu di palori d'ogni geniri, e siddu cci mintemu a parti li prubbremi ovvî, nn'avemu nu libbru chi è assai utili pi nuàutri sviluppannu n'enciclopedia. P'asempiu:

  • spissu havi 3, 4, 5 o 6 formi siciliani diversi pâ palora taliana
  • siddu nun cc'è la palora siciliana cui currispunna cu chidda taliana, iddu nun mmenta na palora automaticamenti p'assimmighiari chidda taliana - ni duna autri artirnativi, p'asempiu, talianu "eterogeneo" - sicilianu: di diversi parti, di vari geniri, di aspettu variu, furmatu di cosi diversi fra d'iddi. Penzu ca è na cosa bona siddu nun jemu subbutu â palora taliana ogni tempu ca nun sapemu chidda siciliana
  • nautru asempiu - talianu "estimazione" - sicilianu: stima, valutazioni, pirizia, bona cunsidirazioni, giudiziu pusitivu. Videmu ca iddu usa na scrittura ca nun prifiremu usari nuàutri - ma armenu avemu na scelta e siddu è nicisassariu, canciamu la scrittura. Nuautri scrivissimu: valutazzioni, pirizzia e farcirmenti cunziddirazzioni.
  • iddu ni duna la suluzzioni pî vucali ncerti. P'asempiu, talianu "monaco": mònacu, frati, patri mònicu, nuviziu and terziariu. Nun mporta comu si scrivi mònacu, la sula cosa ca mporta è ca la facemu tutti pâ stissa manera.
  • iddu usa la "j" ô principiu di palori
  • iddu usa l'accentu quannu l'accentu nun casca â pusizzioni nurmali
  • iddu mostra gennaio = jinnaru
  • iddu mostra tanti nomi di pirsunaggi storici, citati, ecetra - nautra vota assai utili pi n'enciclopedia
  • per ottocento: ottucentu, lu seculu XIX - chissu mi piaci assai picchì lu facemu propiu accussì - lu seculu XIX - e avemu raciuni!

Picchì raccontu sta granni storia? Sulu vogghiu diri ca tra li dizziunarî di Piccitto e Camilleri avemu tutti di cui avemu bisognu. Avemu lu nostru cumpenniu stilisticu, e allura putemu usari tuttu c'attruvamu ntra sti dui libbra, ma li putemu usari ntôn modu custanti. Zzoè, nni putemu aviri lu megghiu di tutti dui libbra. Salutamu. --pippudoz 05:59, 10 Jun 2005 (UTC)


Canciari î template cancia

Ciau a tutti. St'jornu canciai la me pagina pirsonali, e vitti ca mi metti n'indici al'iniziu... sulu chi 'n sicilianu si rici "ammuccia", però vitti chi "mostra" arrimani in inglisi "show"... comu si fa a canciari û template? Salutamu. --Hanska 18:36, 13 Jun 2005 (UTC)

  • fattu - pi fauri, dimmi si nn'attrovi d'autri - grazzî. --pippudoz 03:45, 14 Jun 2005 (UTC)
    • n'attruvai n'avutru... quannu t'arrivano missaggi novi nta paggina discussioni... t'affaccia "You have missaggi novi"... salutamu. --Hanska 20:15, 14 Jun 2005 (UTC)

Isoglossi siciliani cancia

Haju un picculu prublema: 'a cosa bella di lu sicilianu è 'a varietà!

Facennu li "reguli" di comu scriviri e di comu diri e di comu fari, mi pari cca pirdemu assai. Di nu paesi a n'autru, puru si su "cunfinanti", cancia lu modu di diri: è 'a questioni di li isoglossi. Nu stessu Palermu, pi diri, si può diri "bbedda" o "bbiédda", ma qual'è chiddu "giustu"?

Giovanni Ruffino, pruffissuri di dialettologia siciliana di l'Università di Palermo, scrivi accussi: "[Quello] che solitamente viene definito come "dialetto siciliano" non è che una sorta di astrazione, e che occorre semmai riferirsi alla concretezza delle singole varietà locali, che sono diverse, e spesso assai diverse l'una dall'altra." (Dialetto e dialetti di Sicilia, 1991: ed. CUSL; p. 10)

Cca nun parramu si è giustu diri "chianca" o "carnizzeri", cca parramu di s'havv'a diri/scriviri "vùddiri", " vùgghiri", "bugghiri" o "vugliri" pi diri quannu l'acqua diventa cauda assai!

A mìa mi pari cca accussì nun sarvamu 'a nostra lingua, ma n'a stamu "criannu" nùi.

Boh! È sulu chiddu cca pensa nu poviru criaturi! Mi piacissi sapiri zoccu ni pinsati.


iu crju chi avissimo a scriviri comu pallamu nt'û nostru dialettu... pi esempiu, iu sugnu mazarisi, e lu me dialettu e diversu, chi sacciu, di chiddru di marsala... o di chiddru d'agrigentu... secunnu mia avissimo a scriviri secunnu la nostra lingua pallata... no secunnu reguli precisi... picchì accussi poi facemu n'atra lingua, mica è cchiù sicilianu chissu... Salutamu... --Hanska 23:44, 13 Jun 2005 (UTC)
Ju scrissi na risposta cchiù ranni e cumpreta sutta, ma vulìa agghiunciri nautr'idia. Pigghiamu sta palora chiddru comu n'asempiu (putemu aviri la stissa discussioni cu beddru). Sapemu tutti ca tanti parrati la prununzanu propiu accussì - ma chissu significa ca s'havi a scriviri accussì? Spiciarmenti quannu tutti li dizziunarî raccumannanu scrivirila comu chiddu (o beddu). Allura, avennu na reula ca dici ca scrivemu stu sonu comu -DD-, significa ca stamu criannu na lingua nova? O significa sulu ca stamu sistimarila nanticchia? Nun credu ca stamu usannu nudda reula nova. L'urtima cosa - ntô circulu, scrivemu tutti pi modu nostru - e chissu va beni videmma! :-) --pippudoz 03:59, 14 Jun 2005 (UTC)
  • Ciau Hanska - st'idia havi statu esprimutu quarchi vota nta wikipedia, zzoè, ca è megghiu scriviri la tò parrata mmeci di circari a scirviri nu standard chi forsi nun asisti. Puru siddu nun cci sugnu d'accordu, tegnu nanticchia di simpatia pi st'idia, ma rispunnu cu sti punti:
  1. Quannu l'organizzazzioni di wikipedia ni circaru p'accuminzari na wikipedia siciliana (ni scrissiru ô forum di linguasiciliana.org) - iddi aspittaru ca cci facissimu câ lingua standard. Mu ju putevu diri a iddi ca nun sugnu sicuru ca sta lingua standard asisti? Putiti mmagginari siddu ju fici accussì, nun avissimu avutu nudda wikipedia pi sicilianu. Parrannu giniralmenti, l'organizzazzioni di wikipedia dunanu lu spazziu pi n'enciclopedia online a chiddi chi hannu na lingua. Avemu stu spazziu picchi avemu na lingua scritta e unificata (o picchi cci sunnu chiddi chi credinu c'asisti na lingua scritta e unificata).
  2. Datu c'asistinu li dubbî siddu avemu na lingua standard, pi l'autra manu si pò diri ca nn'avemu na littiratura siciliana (nica ca è) e taliannu l'opiri cchiù granni, spiciarmenti quannu parramu di Meli e Martogliu (ma cci sunnu autri) - ca la scrittura di tutti dui nun era tantu diversa. Sì, è veru ca Martogliu usavu chiutostu lu catanisi, ed è veru ca Meli usava tanti formi talianizzati - ma nustanti chissu - putemu diri ca stamu taliannu una lingua. Allura, nuautri nun vulemu criari na lingua nova, nfatti, vulemu riscupriri e difunniri la lingua chi già asisti - ma la lingua scritta!
  3. Siquennu l'urtimu puntu, avemu tutti quanti accittarini ca la lingua scritta e la lingua parrata sunnu dui cosi diversi, unn'è gghie ca semu. Ju sugnu australianu e parru un ngrisi cchiù o menu dûn tipu australianu, ma quannu scrivu pâ wikipedia ngrisi, nun si vedi dunni campu. Voldiri ca la situazzioni di Sicilia, avennu tanti parrati, nun si tratta di na situazzioni unica, la cosa unica è ca nun avemu mai avutu l'oppurtunitati di sistimari la nostra lingua. Nu strumentu comu wikipedia ni duna sta spiranza! Voi ca lu sicilianu arresta sempri sulu nu gruppu di diversi parrati usati sulu tra la famigghia e amici? Picchi havi a essiri accussì?
  4. Tuttu chissu dittu - ritegnu simpatia pî toi pinzeri. Haiu pinzatu tanti voti comu putemu accumudari chiddi chi vonnu scriviri pi soi parrati, picchi sugnu d'accordu ca è mpurtanti prisirvari puru chissi - ju nun vogghiu diriti d'autru. Forsi, comu na cumunitati, putemu cunziddirarini sti pussibbilitati:
    • dicemu certi voti tra li reuli ca ogni tantu cci sunnu dui (o tri) formi ca sunnu accittabbili pâ lingua standard (chissu succedi pi tutti li lingui muderni) - allura, ritinemu la pussibbilitati d'usari vucabili di certi parrati;
    • ogni tantu, truvannu lu vucabulu pi sicilianu è difficili, ma puru ogni tantu si capita c'asisti nu vucabulu pi na certa parrata - naturalimenti, ju cridu ca cc'è nuddu prubbremu usannu nu vucabulu unicu nta sti situazzioni - accussì stamu usannu li parrati p'arricchiri la lingua scritta - na cosa bona; e pi cunchiudiri
    • vogghiu pruponiri l'idia d'aviri na suttapaggini ogni tantu p'ammustrari un certu articulu ntâ parrata pirtinenti. P'asempiu: dicemu ca Peppi voli scriviri dî cumuni di Rausa. Ju viu nuddu prubbrema siddu avemu l'articulu principali scrittu ntâ lingua standard, e poi avemu la suttapaggina, scritta ntâ chidda parrata. Sutta lu titulu "Viditi puru" d'articulu Rausa, si scrivi Rausa/rausanu o quarchi cosa simili. Chissu cria na suttapaggina chi è sempri culligata câ paggina principali. St'idia funziunassi puru pî pirsunaggi e autri quistioni, p'asempiu Ninu Martogliu/catanisi. Accussì, ritinemu na pussibbiliati di scriviri pi na parrata pi chiddi chi cci piacinu, ma ô stissu tempu avemu lu scopu di d'abbanniari e difunniri na lingua standard. --pippudoz 03:30, 14 Jun 2005 (UTC)
sugnu d'accordu cu tia... â nostra lingua vulissi essiri assistimata tanticchieddu... viri chi staju scrivennu puru -DD- ? :D pi mmia putemu scriviri comu vulemu... sulu chi lu sicilianu è difficili a scriviri... ju un'avia ma scrivutu 'n sicilianu... mi vaju a leggiu un pocu la guida va... --Hanska 20:21, 14 Jun 2005 (UTC)
  • Sugnu novu, cca (lu cummentu di supra era scrittu di mìa, sulu cca nun sacciu picchì, nun mi spuntau lu nomi). Mi piaci chiddu cca scrivi Pippu, e magari mi staiu cunvincennu.

Videmu s'â potemu mettiri accussi: l'inglisi è uno, ma cancia lu modu di leggilu a sicunnu di unu di unni è. Pi chistu potemu diri cca si scrivi "fausu" sapennu cca a Palermo si legge pi comu è scrittu, a Enna "fazu" e a Caltanissetta e Agrigento "fanzu", e a stu puntu diventa sulu un prublema di fonetica e di pronuncia. Ma allo stessu modu, mi pari assurdu scriviri "Agrigentu" sulu pichi lu leggiu accussi. Pi mìa, i nomi propri avissaru ristari accussi, puru pi motivi di indicizzazioni di li mutura di ricerca.

  • Sì, chissa era na quistioni difficili, pi na manu, hai raciuni - chiddi chi vonnu ricircari sti paisi usannu lu nomu ufficiali, avvissuru putiri farilu, propiu comu dicisti. Pi l'autra manu, sapemu ca cci sunnu puru li noma siciliani e mi pari macari bonu ca putemu ricircari sti noma, di cui tanti sunnu quasi già persi. Ma putemu fari tutti dui usannu li redirect - allura forsi nun avemu nuddu prubbrema. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'coz!) 02:43, 16 Jun 2005 (UTC)

Forsi casu mai stamu sulu standardizzannu 'a lingua scritta... Spetta poi a ognuno sapilla leggiri! Videmu si pozzu scriviri quarchi articulu di linguistica siciliana. Pò essiri utili, sicunnu vuautri? --vituzzu 21:52, 14 Jun 2005 (UTC)

Ciau Vituzzu - pi fauri, pruvati scriviri un articulu, vidi ca nun semu troppu stritti chî reuli:-) e poi ogni tantu facemu nu sondaggiu p'arrivari ôn accordu dî formi megghî. Cchiù ca semu cui scrivemu ccà, cchiù ca na lingua scritta unificata si manifesta. Mi piacissi vidiri un articulu dâ linguistica siciliana - spiciarmenti dî diffirenzi tra li dialetti. P'accuminzari, pruvati mintiri na liami nta Lingua siciliana (chi ancura nun è cumpreta). Salutamu. --pippudoz 22:31, 14 Jun 2005 (UTC)
  • Sulu vulissi fari nutari na cosa: non certu picchì la nostra lingua havi diffirenti varianti lucali (dialetti) e non certu picchì non è arricanusciuta comu lingua ufficiali, idda non havi a aviri e non havi (e suttuliniu "non havi") na so forma culta, bastanti uniformi. Na cosa è lu dialettu ca parramu ogni jornu (s'iddu lu parramu), n'autra cosa è chiddu ca scrivemu (s'iddu lu scrivemu) e chi liggemu nta li classici, li puisî, li vucabbularî siciliani (s'iddu li liggemu e suttuliniu "s'iddu li liggemu"). --Giusi 12:20, 16 Jun 2005 (UTC)
  • Si, è giustu accussì. Ci sunnu dui o tri cosi sicuri:
  1. Lu sicilianu, comu lingua esisti e facirmenti ricanuscibbili rispettu a autri lingui
  2. Lu sicilianu avi li sò parrati locali o dialetti
  3. Lu sicilianu standard nun esisti ancora, ma chistu nu vo diri chi nun esisterà mai.
  4. Lu sicilianu littirariu di tutti chiddi chi scrivunu nta nostra lingua, poeti, cantanti, littirati e quant'autru, è nu sicilianu chi tenni a essiri standard.

S'havi a teniri prisenti tuttu chistu. Salutamu Peppi 15:09 CET, Jun 16 2005.

Comu stamu jennu cû logo? Putiti vidirilu? o ancora nun si nn'arricugghiu? --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 04:17, 17 Jun 2005 (UTC)

Prifissi - Econumia/Ecunumia cancia

Forsi nun veni dittu nudda banna, ma unu dî nostri duttrini è ca pî prifissi muderni, ntrinazziunali, sculastici, ecc - li lassamu comu sunnu, puru siddu fari accussì è cuntrariu a quarchi autru princìpiu, p'asempiu, l'usu dî "e" e "o" inaccintati. Siquennu chiddu chi fa tuttu lu munnu nta st'area significa ca nun avemu a prioccuparisi mmintari la scrittura pi sti tipi di palori, p'asempiu: bioluggia, socioluggia, astronumia, ecc. Ma pî suffissi, li scrivemu pi modu sicilianu, picchì tanti voti l'autri lingui fannu propiu accussì, allura avemu: bio-logy; bio-logia; bio-logie e bio-luggia. Tanti voti sti suffissi asistinu già pi sicilianu, o armenu putemu diri ca nn'avemu li formi simili, p'asempiu: di "lòggicu" a "-luggìa" si tratta dûn passu...loggicu!

Dunca, picchì sta storia longa? Avemu usatu sta palora "econumia", ma sacciu ca forsi tanti prifiriscinu "ecunumia". Ccà avemu n'asempiu unni la palora siciliana asisti già. Avemu sempri avutu lu vucabbulu "econòmicu" o "ecunòmicu" (scrivu "ò" pi suttaliniari ca la "o" pò arristari). Sulu vogghiu diri ca forsi "ecunumia" è pussibbili. Pozzu diri ca Piccitto mostra economicu (agg. ca risparmia sordi, ecc.). Puru Camilleri havi economicu e economia - ma poi pâ palora taliana economo havi economia e ecunumia. Chi nni pinzati? Jemu cu econumia o ecunumia? Si tratta di na palora usata spissu nta wikipedia, allura è megghiu dicidiri pi sempri ora. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 23:35, 19 Jun 2005 (UTC)

Cari amici

Sono argentina, figlia di siciliano e nipote di siciliani. Lamento non avere conosciuto mio padre perché è morto quando Io avevo 1 anno e mezzo. Mia nonna parlava siciliano, má non ricordo tante parole, hanno pasato 60 anni però ricordo la parola " cipudzi", ho in mente che voleva dire ( dinaro), (quegli pocchi). Non so scriver bene la bella lingua italiana e meno il mio caro "sicilianu". Mio cognome e Ficarra

e un'altro`e Niscemi. So che  queste sono piccoli luoghi della Sicilia. Tanto mio padre e i mie nonni sono di Mazzarino provincia di Caltanissetta.

Ringraziero la vostra risposta e vi saluto con tutta cordialità. Atte. Noemí Susana Ficarra Zito

mio indirizzo è

nonucha@argentina.com

Tante Grazie

sbagghi cancia

Pi fauri, wikipediani siciliani, tiniti accura pi tutti li guidi e paggini d'aiutu. Eranu tutti scritti nnî primi jorna, e curennu curennu, e facirmenti cci sunnu nu munzeddu di sbagghî. Ogni tantu, siddu cci vi capita, pi fauri, l'editati chiddu chi cci attruvati subbutu. Salutamu.--pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 00:41, 21 Jun 2005 (UTC)

Forza così cancia

Continuate così! State per superare nds.wiki e supererete forse anche la.wiki . Voglio vedervi tra le pprime 15 wiki per articoli al massimo tra un anno!

Grazzî pi lu ncuraggiamentu. Ma lu nostru scopu nun è di cumpetiri cu li wikipedî cchiù granni. Lu sicilianu chê sò deci miliuna di pirsuni chi lu parranu è forsi la quarantesima o cinquantesima lingua cchiù parrata ntô munnu è la sò posizzioni attuali rispetta cchiù o menu sta classifica. Salutamu User:Gmelfi

Nova sysop cancia

Numinai Giusi comu sysop. Idda n'havi ammustratu na granni capacitati pi fari edituri ôn liveddu ottimu. Speru ca siti tutti quanti d'accordu. Putiti vutari ccà: Wikipedia:Amministraturi. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 02:19, 10 Giugnettu 2005 (UTC)

Comu sapemu, pi quantu si tratta dî Paisi dû Munnu, arrivannu ôn nomu giustu pi sicilianu è quasi sempri na cosa difficili. Datu ca lu nummiru di nostri articuli sta aumintannu, addiventa sempri cchiù difficili essiri sicuru ca stamu usannu li stissi noma pi tutti banni. Pinzai ca fussi bonu siddu mantinemu sta lista ccasutta di tutti chiddi noma di cui nun semu sicuri, p'arrivari a na cunchiusioni cchiù accittabbili pi tutti a riguardu di sti noma. P'accuminzari, cci mintivi quattru noma di cui nun sugnu sicuru, ma sicuramenti cci sunnu tanti di cchiù. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 03:20, 12 Giugnettu 2005 (UTC)

  • Figi (o Figì, o Figgi, o Figgì, o puru Fiji/Fijì)
  • Ngriterra o Ngliterra o Nghilterra
  • Nova Zilanna o Nova Zilanda o Nova Zelanna o Nova Zelanda
  • Finlandia o Finlannia
  • Ulanda o Olanda o Ulanna o Olanna
  • Uganda o Uganna
  • Muzimbica, Muzzambicu Muzambicu o Mozzambicu
  • Zimbabbui
  • Corea o Curea o Coria o Curia (iu (peppi) dicissi di lassullu comu è ora: Corea)
    • vulemu usari li "e" e "o" inaccintati menu, o nun importa? (parrannu dî Paisi dû Munnu)
  • Kirribassi (comu veni prununzatu)o Kiribati
Agghiu riflittutu a sta quistioni. La mè opinioni è ca quannu c'è nu dubbiu avissimu a lassari la dinominazzioni origginali, macari ca ci sunnu "e", o "o". Li canciamenti sistimatichi chi potiemu aduttari sunnu: -zia (it.) -zzia (scn.); -ge/-gi (it.) -gge/ggi (scn.); -nd (it.) -nn (scn.). Forsi si nni ponnu aduttari autri ancora. Chi ni pinsati ? Salutamu User:Gmelfi 08:53, 13 Giugnettu 2005 (CET)
    • Ciau Peppi - mi addunai ora ora ca scrivisti sta nuttana. Mi pari nu mudellu abbastanti raciunivuli e sugnu cuntentu pruvari a jiri avanti accussì. Luggicamenti, siddu sapemu la forma siciliana giusta, la usamu, masinnò, jemu cû mudellu. Siddu ncuntramu l'autri pi via, agghiuncemuli ccà pi stenniri lu mudellu, ma sulu si cci abbisogna viramenti. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:34, 20 Giugnettu 2005 (UTC)

The name of Sicilian in interwiki links cancia

I am seeking for right orthography inside for interwiki links. The question is: Is to correct to write the name of Sicilian language "Sicilianu" or "sicilianu"? For example, Italian, Serbian, Croatian and Serbo-Croatian would be written with the starting small letter because by orthography of these languages language name is written with the starting small letter. --millosh (discursu (sr:)) 05:13, 13 Giugnettu 2005 (UTC)

I do not understand your question. In the left column, all languages names are in capitals. Where does it appear the differences that you mention ? Salutamu User:Gmelfi 08:53, 13 Giugnettu 2005 (CET)

Now all languages are with capital letters. However, Italians started this question a long time ago (as people were talking about that) and I started it now for Serbian. In this moment we have plans to put lowercase letters for Italian, Serbian, Serbo-Croatian, Czech etc. So, I am asking you do you want it too (i.e., do you follow Italian orthography) or you don't. --millosh (discursu (sr:)) 07:44, 13 Giugnettu 2005 (UTC)

I made the page m:Capital and small letters for interwiki at Meta. I am copying comments there in this moment. As your comment was copied there, please continue to talk on that page about position of your community. --millosh (discursu (sr:)) 17:42, 13 Giugnettu 2005 (UTC)

Nova sysop cancia

Tanti auguri a Giusi p'addivintari la nostra terza sysop. Giusi havi fattu tantissimu l'urtima para di misi e vinni vutata cu l'appruvazzioni di tutti. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:26, 20 Giugnettu 2005 (UTC)

Ringrazziu a tutti chiddi chi mi vutaru e suprattuttu a Pippu ca mi prupusi. Nun sacciu ancora chiddu ca signìfica èssiri amministraturi, ma speru di putiri fari un travagghiu bonu. Grazzî a tutti ! --Giusi 02:22, 20 Giugnettu 2005 (UTC)

informaziuni cancia

ma u dialettu di quali pruvincia usati pi scriviri 'nta sta WIKIPEDIA ? Grazie e tanti saluti. wolf37@tiscali.it

Ciau wolf - nun usamu nu dialettu spicificu - circamu a usari la lingua scritta, littiraria, standard... --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 20:02, 20 Giugnettu 2005 (UTC)

Cummenti ntirissanti cancia

Quarchidunu voli accuminzari na wikipedia lumbarda, e attruvai sti cummenti unni cci facìanu na discussioni:

  • Comments:
    • Considering the facts you mentioned above, I'm wondering if a Wiktionary might be more beneficial in this case. While I agree with most of what you are writing I don't think an encyclopedia will prove to be helpful in establishing a generally accepted orthography and inventory of words. The lack thereof could in the worst case even hamper the goal of writing a Wikipedia (because people would spend a lot of time and energy on language instead of content issues). A dictionary however could be a useful first step towards filtering out widely accepted spellings. Thus, a Wikipedia could be set up more easily at a later stage. Arbeo 14:40, 12 Jun 2005 (UTC)
      • Arbeo, you're very wrong about that. There are at least two Wikipedias operating with no single standardised orthography: Sicilian (scn:, over 1100 articles) and Breton (br:, over 400 articles). The Breton Wikipedia is in a sort of state of confusion; the Sicilian Wikipedia is an island of orthographic calm in the middle of a sea of Sicilian confusion -- everybody agreed on basic rules for writing on Wikipedia, but can't agree for anywhere else... yet --Node ue 16:49, 17 Jun 2005 (UTC)

Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 13:19, 25 Giugnettu 2005 (UTC)

  • Pippu, l'havia liggiutu na poca di jorni narreri. Vidi ca lu travagghiu ca stamu facennu è mpurtanti. Nun lu sacciu si ci sunnu autri lingui non ufficiali ca vannu comu va lu Sicilianu nta riti (internet). Nun è sulu la wikipedia siciliana o lu wikizzionariu: ci sunnu tanti autri niziativi (un jornu di chissu mi mettu a fari un travagghiu supra stu tema; seeee... sempri diciu accussì e doppu non attrovu mai lu tempu...). E' un veru piccatu ca li pulitici siciliani nun fannu nenti pi la nostra lingua. Ma chi ci putemu fari: sunnu gnuranti, gnuranti assai!

Salutamu --Giusi 18:37, 25 Giugnettu 2005 (UTC) Ah! A prupòsitu di jiri girannu pi l'autri wikipedi: ci jisti nta wikipedia sturiana? Si nun ci hai jutu, vacci e cerca di vìdiri comu si dici giugnettu ntâ lingua sturiana... --Giusi 18:37, 25 Giugnettu 2005 (UTC)

Paggina principali cancia

Pi la prima vota ntâ storia dâ wikipedia siciliana, nun si sunnu cchiù liami russi ntâ paggina principali. Grazzi a Giusy (si nun mi sbagghiu), ristavunu sulu 4 liami russi stamatina, e m'agghiu adopiratu pi jincilli cu li definizzioni chi currispunnevunu.

Na cosa bbona fussi ca li amministratura chi gistisciunu sta wikipedia, si mpignassiru a mettiri ntâ paggina principali nutizzi, dati, liami chi hannu tutti na difinizzioni chi currispunni ntê cuntinuti dâ wikipedia. Chi ni pinsati?

Vulissi puru riflettiri supra lu logu. Sacciu ca Pippu ci teni, e macari a mia lu logu mi piaci, ma cchiù passa lu tempu, cchiù mi cunvinciu ca lu nostru logu è assai atipicu. Spissu talìu l'autri wikipedî, e nun vidu mai nu logu non standard comu lu nostru. Li capi dâ wikipedia nun si n'hannu addunatu, e forsi putemu puru usallu ccô pirmissu dâ funnazzioni, ma lu probblema è n'autru. Quannu furrìu pi internet e cercu su google "wikipedia siciliana" quarchi vota mi trovu nfacci cummenti ntî siti di blog chi s'addivertunu ê nostri spaddi. Nun significa nenti, ma mi pari ca di chiddi ca vìsitunu lu situ, assai sunnu chiddi chi si mettunu a ridiri, e puru chiddi ca pènzunu ca è nu situ non ufficiali, e doppu un minutu cuntinunu la navigazzioni cu autri siti. Chi ni pinsati si aduttamu lu simmulu tunnu, e ni adeguamu ê wikipedî cchiù granni, abbannunannu ogni riferimentu isulazziunista? Ntâ paggina principali iu canciassi puru la frasi unni diciemu ca avemu bisognu dû vostru aiutu. ecc.. Chiddi ca su viramenti ntirissati, secunnu mia lu capisciunu senza bisognu di chistu. Avemu bisognu di genti mutivata, ntilligenti, e chi nun si fa problemi supra lu fattu ca lu sicilianu è na lingua. N'abbicinàmu ê 2000 articuli e la nostra wikipedia passa all'età adulta. Salutamu. Peppi 11:41 28 di giugnettu 2005.

  • Ciau Peppi - sunnu tutti punti raciunìvuli - facemu comu lu dicisti. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 10:44, 28 Giugnettu 2005 (UTC)
  • Criu ca c'è n'abbissu ntra chiddu chi stamu facennu e chiddu ca pò pinzari la maggiur parti di li pirsuni (puru s'iddu sunnu siciliani, anzi suprattuttu si sunnu siciliani). E chissu nun è certu curpa di iddi; è curpa di la granni gnuranza ca c'è nta stu campu. Iu la chiamu "gnuranza"; si vuliti, chiamàtila mancanza di cuscenza linguìstica. C'haju amici catalani, baschi, dâ Galizia: quannu vennu ccà s'addunanu ca avemu na lingua nostra e m'addumannanu comu è possibbili ca non la valorizzamu, ca non la nzignamu ntê scoli, ca nun ci sunnu giurnali ca si scrivinu 'n sicilianu: pènzanu ca semu stùpiti (e c'hannu raciuni).

Vi staju dicennu tuttu chistu pirchì criu ca avemu a tèniri prisenti stu fattu, lu fattu ca la maggiur parti dî siciliani ca leggiunu Wikipedia la pigghianu comu na cosa di ridiri. Iu penzu ca avissimu a fari du cosi (ca già li stamu facennu): 1. Avemu a scriviri artìculi cumpreti e ntirissanti; avemu a dari nutizzi ca non s'attrovanu facirmenti; nta na parola: avemu a essiri un situ di cultura (criu ca lu stamu facennu, semu nta la strata giusta; certu, pi ccamora ci sunnu assai artìculi ncumpleti, autri nun asistinu pi nenti, ma cu lu tempu, comu si livaru li russi di la pàggina principali, si ponnu livari li lacuni attuarmenti prisenti). 2. La prisintazzioni è mpurtanti. Putemu fari finta di nenti e lassarila pi com'è (macari cu li canciamenti chi prupusi Peppi). Nun è che è ladia, è bona; però lu prubblema è ca avemu a chi fari cu na sutta-cultura linguistica ca cunzidera lu sicilianu comu na cosa pi babbiari. Oppuru putemu pruvari a farila spiciali. Nun mi sacciu spiari bonu. Forsi è megghiu ca scrivu un testu, comu asempiu, accussì si capisci megghiu chiddu chi vogghiu diri. Salutamu.

--Giusi 18:21, 28 Giugnettu 2005 (UTC)

  • Criju ca ti capisciu bonu. Si tratta sempri dû stissu tema - c'avemu a canciari la mmaggini dî siciliani. Sti scunchiuruti ponnu ridiri pi tanti raciuni: o ca nun cci piacinu li nostri formi, o picchì a casi dicinu "la sua cosa" e no "la sò cosa" (dunca nun canuscinu lu sicilianu addirittura), o picchì la mmaggini dâ maggiuranza di siciliani tratta u sicilianu comu na lingua p'analfabbeti. Allura, azzizzannu e ammigghiurannu tanti di sti cosi si tratta dûn passu giustu - cci scrivu di cchiù ccasutta.

Cca aviti n'asempiu:

  • Bonvinuti nta la Wikipedia, virsioni ‘n sicilianu. . Chistu è un pruggettu ntirnazziunali sviluppatu di voluntarî cu lu ntentu di fari n'enciclopedia libbira, cullabburativa e gratuita nta assai lingui. L’obbiettivu è la cumpleta trasmissioni e diffusioni di lu sapiri e di la canuscenza senza nuddu tipu di ristrizzioni edituriali o cummirciali. Si v’a fidati a parrari e scriviri ‘n sicilianu, puru vuautri putiti dari lu vostru cuntribbutu. Finu a st’ura avemu pubblicatu chiossai di 26 273 articuli. Pi cumprènniri comu si travagghia, putiti jiri a comu fari li canci e putiti spirimintari nni l’appositu fogghiu di prova. Vi raccumannamu di usari li normi cuntinuti nni la brevi grammatica e nni lu cumpenniu stilìsticu. Nun vi scurdati, ‘n casu di dubbiu, di taliari lu vucabbulariu di paroli siciliani prifiruti. Pi qualunchi prubblema trasiti e addumannati nni la porta di la cumunità e/o nnô circulu.


Lu ntentu è: 1. Dari mpurtanza a la Wikipedia Siciliana nta un sensu indirettu; zoè no parrannu bonu di idda direttamenti, ma parrannu di lu pruggettu ginirali di la Wikipedia. 2.Si t'a fidi a parrari e scriviri 'n sicilianu; è na frasi ca è na speci di pruvucazzioni psiculòggica: cu nun s'a fida a fari na cosa si senti nfiriuri; autru chi vìdiri comu cosa nfiriuri la wikipedia siciliana!

Salutamu

--Giusi 01:19, 29 Giugnettu 2005 (UTC)

  • mi piaci u ndrizzu di stu missaggiu - nun è megghiu scriviri pâ secunna pirsuna plurali? Mi pari cchiù gintili diri vuàutri putiti mmeci di tu pò (mi pari ca la forma di curtisia siciliana è la secunna pirsuna plurali, spiciarmenti quannu stamu ndrizzari tuttu lu munnu - metaforicamenti). Sparti di chissu, nun nn'haiu nenti d'agghiunciricci. Ora canciu li liami p'essiri giusti, e poi, siddu semu tutti d'accordu, lu putemu mintiricci sanu sanu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 03:03, 29 Giugnettu 2005 (UTC)

Pippu, già lu canciavi (lu testu di supra) a la secunna plurali. Vulìa diri ca siddu nun mi viditi travagghiari pi quacchi jornu è pirchì staju canciannu casa. Salutamu ! --Giusi 23:30, 29 Giugnettu 2005 (UTC)

  • Vulìa pricisari ca lu testu ca scrissi nun è fruttu di la me fantasia: pigghiaiu idia di la prisintazzioni di la Wiki Galega. Salutamu!

--Giusi 03:08, 30 Giugnettu 2005 (UTC)

  • Ciau a tutti. Agghiu liggiutu cu attinzioni chiddu ca aviti scrittu. Pi mìa la prisintazzioni chi è pruposta mi pari giusta. Li ossirvazioni sunnu assai pirtinenti. Scusatimi, ma nti sti dui o tri journa sugnu tanticchia occupatu. Ni vidiemu. Salutamu. Peppi 12:19, 30 Giugnettu 2005 (CET)


ACCURA : Wikizionariu cancia

Bon jornu a tutti,

Stu pruggettu è na cusuzza bona bona pi nuautri sicilianufuni : Sugnu veru cuntentI.

Ma na dumanna : Pirchi la scrittura quasi taliana "wikizionariu" quannu 'n sicilianu veru dicemu "dizziunariu" ? Iu pensu ca sia megghia megghia la forma "wikizziunariu" comu sti palori ngrisi adattati : "imeil" (email), "compiuteru" (computer), ecc.

Zocchi nni pinsati ? Forsi sbagghiu ... 'un sacciu bonu.

  • Usamu già la doppia "Z" nta wikipedia, e puru "dizziunariu". Wikizionariu nun era nu prucettu dirigiutu dâ wikipedia, ma in ogni casu, si tratta sulu dûn nomu, e dunca nun mi cci prioccupu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:09, 21 Austu 2005 (UTC)

E n'àutra dumanna : Pirchi attruvamu sempri l'avverbu "subitu" nta la vostra frasi "Li vostri canciamenti si vidinu subitu" (nt'ogni paggina 'n cursu di canciamenti), 'mmeci di "suBBitu" cu na doppia "b" (comu li palori "aBBitanti", "aBBati", ecc.)

Chistu nun lu dicu pi disturbari, ma lu dicu pi fari curriggiri zocch'è farsu (forsi)...

Grazzî a tutti pi l'attinzioni

Cuntinuati ! Chi capulavoru !

Ciau

  • hai raciuni - la doppia "B" è sempri megghiu - l'aggiustu quantu nn'hai tempu. (poi cc'è la quistioni dâ vucali ncerta - subbutu o subbitu?) --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:04, 21 Austu 2005 (UTC)
    • +1 ppi la doppia "B". U fattu e' ca niautri siemu ri zoni differenti ra Sicilia. Iu sugnu ri Rausa e tanti palore ca truovu scritti nun mi parunu gghiusti. Vi vuogghiu ca saluti! --Netgeek (Parra!) 09:54, 23 Austu 2005 (UTC)


Pippu, li Corsi dicinu "Wikizziunariu" cancia

Pippu,

Li Corsi sunnu italici sittintriunali (di l'isula francisa di Corsica) e iddi scrivinu "wikizziunariu" (nta la sô lingua corsa) mmeci di lu talianismu "wikizionariu" :

http://co.wiktionary.org/wiki/Main_Page

Nuatri semu miridiunali, e pirchi scrivemu talianamenti "wikizionariu" ?

Lu sacciu ca si tratta sulu dûn nomu, e dunca nun ti ci prioccupu.

Ma pensu viramenti c'havemu a canciari chistu ! Sorry, I'm a stubborn person ! LOL

Vogghiu diri ca lu vostru travagghiu nta l'enciclopidia è assai mpurtanti pi l'idintitati culturali dô nostru populu ! Nun fermari sta bedda opira china di spiranza !

Nummarusi siciliani si vriugnanu quannu parranu "n dialettu" (comu dicinu) pirchi sti scimunituna pinsanu ca lu sicilianu è un dialettu arcaicu, e ladiu.

Certdiduni nun vonnu chiù parrari sta lingua : Piccatu !

"Quannu un populu nun voli cchiù parrari la sô lingua, voli diri ca stu populu nun esisti cchiù." Accussi' dicia nu granni scritturi francisi.

Ma nuatri siciliani, semu tistardi assai ! E prestu jamu a arruspigghiarini !

E criju c'haju vistu n'errori nica :

Aviti scrittu "Ppi camarora" mmeci di "pi camora" :

http://scn.wikipedia.org/wiki/Cumitatu_d%C3%A2_wikipedia_siciliana

Bona jurnata a tutti

Salutamu

Bibliuteca, bibbliuteca, bibblioteca o biblioteca ? cancia

Bon jornu Pippu,

Grazzii pâ tô ntirissantissima risposta, e mi pari c'hai tantu ragiuni : A vera chistioni è, subbitu o subbutu ? Mi pari ca "subbutu" è chiù sicilianu. Havemu a cunsirvari li beddi sicilianismi quannu esistinu... Chistu è l me opinioni.

Ma n'àutra dumanna pi fauri : Comu si dici "biblioteca" 'n sicilianu ?

Nta la vostra enciclopidia siciliana, attrovu dui palori :

1 - bibliuteca :

http://scn.wikipedia.org/wiki/Isaac_Newton


2 - biblioteca :

http://scn.wikipedia.org/wiki/Diodoru_Siculu


E nta lu situ di nomu Arba Sicula, attrovu macàri "bibliuteca" :

http://www.arbasicula.org/arba/RecensioniS.htm


Ma nta lu situ di nomu Lu Viaggiaturi, attrovu "bibbliuteca" :

http://www.ced-g-lacognata.it/MG_guida_urbino.html


Quinni vurria sapiri (pi fauri) comu si dici sta palora "biblioteca" 'n sicilianu.


Grazzi' pi l'attinzioni e bunissima cuntinuazzioni a vuautri pi l'enciclopidia.

Vaju a turnari p'ajutarivi...

A pristissimu

Salutamu

  • Ciau caru anonimu! Mi pari ca biblioteca/bibliuteca/bibbliuteca si tratta di na geniri di palori chi tipicamenti nun hannu l'ortugrafia pricisa. Piccitto nun la porta, e Camilleri n'ammostra biblioteca. Spissu iddu porta li palori muderni cu n'ortugrafia chiutostu taliana. Nta wikipedia, sicutamu lu principiu ca siddu la palora havi nu prifissu chi nun veni usatu ntô sicilianu tradizziunali, si pò usari l'ortugrafia cchiù ntirnazziunali. Allura, sicutannu stu principiu, mi pari ca biblioteca si pò usari picchì nun si tratta di na palora tradizziunali, nianchi lu prifissu è canusciutu ntô sicilianu. Pozzu agghiunciri ca Camilleri e Piccitto ammustranu tutti dui libbrarìa, chi è chiutostu nu locu unni si vinni li libbra, ma mi pari ca si pò significari puru la biblioteca. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 11:37, 23 Austu 2005 (UTC)

ACCURA : ARIUPORTU cancia

Bon jornu a tutti,

St'enciclopidia è veru nu maravigghiusu travagghiu :

Cuntinuati d'accussi' pi fauri !!!

Ma aviti a curriggiri la sprissioni "all'areoportu" nta sta pagginedda :

http://scn.wikipedia.org/wiki/4_di_marzu

Cci voli scriviri "a l'ariuportu" 'n sicilianu veru.

Grazzi a tutti

Salutamu

Grazzii pâ tô risposta.

Situ ntrissanti di vidiri / Sito interessante da vedere cancia

http://www.operaincerta.it/carlo/idioma%20siciliano/index.htm

N'autra ortugrafia siciliana ...

Li jorna cancia

Giusi adduminnau dî jorna - sapemu ca s'attrovanu na duzzina di formi p'ogni nomu di jornu, ma purtroppu avemu âviri unu nomu ciascunu pi wikipedia. Chissi sunnu li jorna ca s'attrovanu nta Camilleri, (chi forsi rapprisenta li formi scritti cchiù muderni, certamenti cchiù muderni di Piccitto):

  • Luni, lunidìa, luneddì
  • Marti, Martidìa, martidì
  • Mèrcuri, Mercuridìa, merculedì
  • Giovi/jovi , giuvidìa, giuvidì
  • Vènniri, venniridìa, venerdì
  • Sabatu, sabaturìa
  • Duminica, duminicarìa

Mintiri sabbatu e duminica ôn latu (Camilleri lassa sempri la "b" sula), videmu ca la terza forma è chidda cchiù abbicina ô talianu (e forsi chiddu chi veni usatu di cchiù oggi), e li primi dui sunnu formi cchiù siciliani. Li primi dui sunnu quasi li stissi formi, una accurzata e l'autru cchiù longa. La secunna è la cchiù abbicina a chidda ca stamu usannu accamora, e comu dissi Giusi, forsi è megghiu siddu vennu scritti senza li duppî D. So far so good. N'arresta sulu di scegghiri tra giovi e jovi (e dunca giuvidìa o jovidìa/juvidìa). Parrannu pirsunarmenti, prifirisciu sempri li formi cchiù siciliani, zzoè, usannu la "j" ô principiu, e mi pari siddu Camilleri ammustra "giuvidìa", forsi significa ca "juvidìa" è megghiu di "jovidìa" (ma a stu puntu arrestu câ pinioni aperta - Piccitto ammustra tutti dui senza prifirenza). Siddu jemu chî formi longhi, mi pari ca sabbatudìa e dumincadìa sunnu megghiu - nun havi senzu usannu la "R" quannu avemu usatu la "D" pi l'autri. Siddu siti tutti d'accordu, fazzu li canciamenti nnî system messages. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 13:51, 30 Giugnettu 2005 (UTC)

  • Pippu, facisti un bon travagghiu di ricerca! Pi mia po fari i canci nnî system messages (siddu puru nun sacciu zoccu sunnu ! :-))

--Giusi 00:33, 31 Giugnettu 2005 (UTC)

    • Aspettu chi dici Peppi picchì pi mia vannu beni puru li formi lùniri, màrtiri, ecc. Ma semu quasi ddà: o jemu cu "-dia" o jemu cu "-ri" (e sabbatu e duminica). Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 03:11, 2 Austu 2005 (UTC)
  • Pi mìa la dinominazzioni chi usàvumu già, nun era tinta. Si vulemu usari la denominazzioni dê jorna cu na sula d, pi mia va beni. Perciò lunidìa (o lunnidìa?), martidìa, mercuridìa, juvidìa, venniridìa (sicuramenti cu dûi n), sabbutudìa, duminicadìa. Sunnu pressapoco li formi ca usu quannu parru n sicilianu (a Rausa si usa la r nveci da d). Salutamu Peppi. 2 di austu 2005. 10:25 (CET)
    • Ok, ora ora cuntrullaiu Piccitto e lu dizziunariu d'etimologgicu di Giarrizzo, e chî cummenti di Giusi e Peppi, mi sentu abbastanti sicuru. A riguardu di jovi/juvi - mi pari ca Peppi lu fici sempri giustu, zzoè, jovi-, pi sta raciuni: avemu li formi accurzati: luni, marti, mercuri, jovi (cchiù difunnutu di juvi), venniri, sabbatu e duminica. Agghiuncennu la secunna palora, -dia, la "e" e la "o" nun si muta, dunca, nn'avemu simpricimenti: lunidìa, martidìa, mercuridìa, jovidìa, venniridìa, sabbatudìa e duminicadìa. Tuttu a postu! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:43, 2 Austu 2005 (UTC)

Nuvitati cancia

Ciau a tutti. M'agghiu ricugghiutu dê vacanzi, e comu nu bonu wikipedianu agghiu purtatu na pocu di cosi dâ Sicilia. Du fotu di Muorica e di Caltaggiruni (taliàtili) e na pocu di libbra. Tri volumi (Sichiliia di Antoniu Di Gregoriu) chi parrunu di l'influenza arabba ntâ lingua siciliana, e na Grammatica Siciliana di Giuvanni Ragusa chi a diri lu veru è na grammatica dû dialettu rausanu e dâ Sicilia sud-orientali (val di Notu). Ma è assai cumpleta, e agghiu truvatu tanti cosi pi li quali avia dubbi (comu pi esempiu lu plurali dî paroli in -ìa chi fa in -iéi almenu nta Sicilia sud orientali).

N'autra cosa. Agghiu jnciutu n'autra vota li purtusa chi arristavunu russi. Ora la paggina principali havi n'autra vota sulu liami blu.

Salutamu. Peppi a 23:24 dô 6 si sittemmiru, ura siciliana.

  • Ciau Peppi, è na cosa bona ca ti accatasti sti libbra novi, nun nn'avemu mai abbastanti rifirimenti pû nostru travagghiu (mi pari). Speru ca t'arricriasti duranti li vacanzi. Comu ti dissi, pi casu, attruvai quarchi nfurmazzioni a riguardu sta storia dî paroli in -ìa - ma nun pozzu cunchiudiri pi na manu o autra - o si tratta di na quistioni grammaticali abbastanti cumplessa o li formi canciannu addipinnennu la parrata. Ma pozzu agghiunciri sti nutanni:
    1. Sicuramenti haiu vistu li formi <<idei>> e <<dei>> pi <<idia>> e <<diu>>, e pi sonu vannu beni cu mia accussì. Mi pari puru ca ziu = zii (pi sonu).
    2. Quannu parramu dî formi -ccia, -cciu, -ggia, -ggiu, mi pari ca lu plurali avissi a essiri -cci e -ggi (nuddu asempiu mi veni pi testa).
    3. A riguardu -gghiu/gghia e -cchiu/-cchia, Bonner dici ca s'addivèntanu comu l'urtimu asempiu, voldiri -gghi e -cchi, p'asempiu figghiu => figghi; figghia => figghi; oricchia => oricchi (e pi mia pi sonu, tutti st'asempî mi parinu boni).
    4. Poi, pi l'autri tipi di -iu e -ia, addipenni unni casca l'accentu (sicunnu a iddu), ma in ogni casu, iddu usa sempri la forma -ii (na forma ca canuscemu tutti, ma forsi nun si tratta di na forma ca ni piaci assai). Dunca: stùdiu => stùdii; disìu => disìi; gràzzia => gràzzii; farmacìa => farmacìi.
La cosa ca vogghiu diri cu l'urtimu asempiu è ca mi pari tanti voti (pi sonu) ca -î va bonu e l'autri voti ca nun sona accussì bonu. Ora m'addunu c'avissi a trattarisi di l'accentu dâ palora. Dunca, studiu pò addivintari studî e puru grazzia pò addivintari grazzî, ma disiu nun pò addivintari disî - nun va!! (lu stissu cu farmacia). Dunca avissi a essiri o disii/farmacii, o comu dici tu, disiei e farmaciei.
    1. L'urtimu cosa ca dicu, ju già usai sta forma l'autru jornu, scrivivi <<tiuriei>>. Quannu la palora si finisci cu na "r", mi pari ca -riei va bonu (megghiu di -rî). Ma, ma... nn'avemu tèniri pi testa ca ntê toi banni, siti li re dî dittonghi!! :-) Dunca, la forma -iei pò essiri simpricimenti la forma cû dittongu di -ii usata ntê toi banni. Chissu datu, ancura mi pari ca è na forma di cui avemu discurriri di cchiu picchì armenu ntra quarchi situazioni havi valuri pi sicuru. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 07:06, 10 Sittèmmiru 2005 (UTC)


    1. Ciau Pippu,

Pî formi -ccia, -cciu, -ggia, -ggiu poi usari l'asempi "accia" (=appio, sedano), "cocciu" (=granello) e "dammaggiu" (=danni).

Ma n'addumannata : 'N sicilianu attruvamu li formi "pruverbii" e "pruverbi", so what is the right one ?

Salutamu. --Sarvaturi

  • Ciau Turiddu - grazzî pi l'asempî. La tò dumanna si tratta pricisamenti di chiddu chi stamu discurrennu. Nun sapemu pi sicuru! Sicutannu chiddu ca scrissi ccasupra, ju dicissi <<pruverbî>> - ma Camilleri mustra << li pruverbi di Salamuni >>. La sula cosa ca cci pozzu agghiunciri è ca mi pari ca nun pò essiri <<pruverbii>>, picchì l'accentu casca supra la "e", dunca li dui "i" nun funzionanu. P'asempiu, si pò diri facili zìi, ma nun pruvèrbii. Pi mia, pruverbî funziona picchì di pò prununzari pruvèrbi o pruvèrbji, ma puru pruverbiei pò funziunari pâ stissa raciuni (ma nun è la mè prifiruta). Chi nni penzi tu? Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 09:57, 10 Sittèmmiru 2005 (UTC)


Nun sacciu chi pinzari ... nun canusciu abbastanza lu sicilianu pi diciri comu si fannu li formi plurali. E nun haju nuddu libbru supra lu sicilianu (comu Peppi o tia) : accamora sulu pozzu studiari ntâ Riti (SCN Wikipedia, LinguaSiciliana, ecc.). Staju aspitannu pû mê dizziunariu (urdinatu 'n linia) ma diffatti mi pari ca iu nn'abbisognu chiutostu libbra supra la grammatica siciliana. ;-)

Pippu, ccasutta poi attruvari tri siti siciliani câ palora "pruverbii" quinni idda esisti senza prubblema :

http://www.museodellamemoria.it/PRUVERBII.html

http://www.caltabellotta.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=107

http://www.csssstrinakria.org/lettere1.htm

Chi rumpicapu !!! Lingua siciliana o Lingui siciliani ??? LOL

Salutamu. --Sarvaturi

  • Formi plurali

L'ortugrafìa di li formi plurali di li palori ca nta la sò forma singulari finìscinu cu dui vucali è na quistioni cumplicata; puru nta la lingua taliana lu prubblema s'arrisulvìu tardu (ci fu un pirìudu ca si scrivìa "Proverbij" e non "Proverbi"). Iu sugnu daccordu cu Pippu: è mpurtanti vìdiri dunni (o unni!) cadi l'accentu. "Pruvèrbiu", e tutti l'autri palori di stu tipu, avìssiru a dari "Pruverbî" o, siddu vulemu simplificari, "Pruverbi"; ma mai "Pruverbii", picchì a liveddu funèticu la duppia "i" casi nun si senti cchiù. "Puisìa", e tutti l'autri palori di stu tipu, avìssiru a dari "Puisii", picchì funeticamenti la duppia "i" si senti, eccomu! "Puisiei" o "Tiuriei" è na forma troppu lucali (siddu nun mi sbagghiu, si usa sulu nta li parti di la pruvincia di Rausa). Salutamu. --Giusi 15:47, 10 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Voting on a minority language Wikipedia cancia

Hello everybody.

I would like to ask everyone to vote at this poll: http://meta.wikimedia.org/wiki/Proposal_for_Sinitic_linguistic_policy#Vote_-_.E6.8A.95.E7.A5.A8 as it is of immediate concern to the friends of minority languages everywhere. --24.251.198.251 11:39, 10 Sittèmmiru 2005 (UTC)


Scunchiurutu cancia

Nun darivi cuntu a stu scunchiurutu ccasupra (pritinniu fari comu dui pirsuni, ma è na pirsuna unica). Lu circulu è pi wikipediani veri e no pî chiddi prisintusi e gnuranti dâ storia siciliana.

Iu lu livassi. Nun criu ca è sicilianu: vosi fari ntènniri cosi fausi. Salutamu. --Giusi 22:19, 10 Sittèmmiru 2005 (UTC)

  • ok, d'accordu --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 00:43, 11 Sittèmmiru 2005 (UTC)
  • stu vandalìsimu di l'urtimi jorna mi fa cunchiudiri: cci semu arrivati comu na wikipedia vera! Tutti li wikipedî ranni hannu sti tipi di prubbremi - e ccà semu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 00:47, 11 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Traduzzioni d'articulu di it.wiki cancia

Nun haiu fattu ancura la Traduzzioni dâ Simana, chi è it:Franchincenso. Scumettu ca si dici pi sicilianu: <<franchincenzu>> - quarchidunu pò cunfirmaricci?

Poi Turiddu mi scrissi cu stu missaggiu:

N'àutru tema : attrovai "tunnau" e "che fu propriu", mmeci di "tURNau" e "CHI fu proPIU".
Ntâ paggina : Vicenzu_Bellini

Sacciu ca spissu -rn- (e autri nessi) addiventanu -nn- ma nun sugnu sicuru siddu vulemu usari tutti dui o siddu avemu na prifirenza. Ovviamenti che avissi a essiri chi e si pò canciari (è na sbagghiata ca facemu tutti facili!). Mi pari ca <<propiu>> è megghiu, ma forsi si usa propriu oggi videmma. Avemu na prifirenza? --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 21:24, 13 Sittèmmiru 2005 (UTC)

  • Iu criu ca lu nessu -rn- avissi a ristari accussì pi com'è; la "virsioni" -nn- è troppu lucali (catanisi e picca chiossai). Iu usassi sulu propiu: è unu di l'errura cchiù clàssici ca facemu li siciliani quannu scrivemu n italianu, propiu picchì in sicilianu dicemu sulu propiu e mai propriu. Pi quantu riguarda Franchincenso, iu "votu" pi Franchincenzu, comu dicisti tu, Pippu. Salutamu.

--Giusi 23:49, 13 Sittèmmiru 2005 (UTC)

    • comu sempri, Giusi ni duna li cunzigghî chiari chiari e hannu sempri senzu - grazzî! --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 00:51, 14 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Citazzioni cancia

Liggii nta Bonner ca pi citari na palora o frasa ntô sicilianu si usa li «» - dunca li misi ora ora ntâ paggina di canciamentu, silli vidinu cu tutti l'autri caràttiri spiciali nfunnu dâ paggina quannu stati editannu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:10, 15 Sittèmmiru 2005 (UTC)

L'usu di l'accentu cancia

Siddu pi casu nun vi aviti addunati ancura ca stamu usannu sti reuli pi l'usu di l'accentu, cci li ripetu ccasutta zoccu s'attrovi ntô cumpenniu:

  • Evidenziazzioni gràfica di l'accentu tònicu
    • paroli tronchi: lu mittemu sempri; asempiu: cità, virità, etc.
    • paroli chiani: nun lu mittemu; asempiu: dumani, manciari, etc.
    • paroli chiani ambigui: lu mittemu sempri; asempiu: cantàru (pi diffirinziallu di càntaru), capìri (pi diffirinziallu di càpiri), filìci (pi diffirinziallu di la chianta fìlici), etc.
    • paroli sdrùcciuli: è fortimenti cunzigghiatu; asempiu: penùrtimu, etc.
    • paroli bisdrùcciuli: è fortimenti cunzigghiatu; asempiu: cunzìdirinu, etc.
Lu mutivu pi lu quali cunzigghiamu di evidenziari graficamenti l'accentu tònicu puru nta li paroli sdrùcciuli e bisdrùcciuli è ca, di ssa manera, rinnemu cchiù fàcili la liggiuta di li testi a ddi pirsuni ca nun sunnu di matrilingua siciliana o ca, s'iddu puru lu sunnu, nun sunnu abbituati a lèggiri testi 'n sicilianu.

Li reuli sunna quasi comu cci asistinu ntô spagnolu. Sacciu ca nun è na forma usata custantimenti tra li scritturi siciliani, ma pi l'autra manu, si l'attròvanu ntê dizziunarî di Piccitto e Camilleri (ma arresta na cosa ambigua siddu la ntinzioni è sulu pi nfurmazzioni mmeci di fari parti di l'ortugrafia propiu).

Canciannu tutti li rifirenni a «seculu» mi addunai c'avìa misu lu tìtulu Sèculu II a. C. (p'asempiu). Comu sapemu tutti, wikipedia si tratta dûn strumentu pricisu pricisu, dunca, lu tìtilu avissi âviri «a.C.» o «a. C.» accamora havi nu spazziu tra la «a» e la «C» - ma mi pari ca è megghiu senza stu spazziu - chi nni pinzati?

L'autra cosa ca mi addunu facennu sti tipi di canciamenti - è facili fari li Redirect, ma la cosa dificili è canciari tutti li rifirenni ê catigurî. P'asempiu, siddu vulemu canciari li nomi dî misi, p'asempiu, «sittèmmiru» mmeci di «sittemmiru» cci voli assai mpegnu canciari tutti li catigurî - è lu stissu pî Seculu XX e Seculu XIX. Forsi lu facemu araciu araciu, ma significa ca s'attrovanu dui catigurî mentri ca facemu ssi canciamenti. In ogni casu, puru siddu usamu l'accentu ntôn tìtulu, è sempri na bona idia aviri lu stissu tìtulu senza accentu - accussì è cchiù facili pi tutti chi vonnu attruvari na paggina - nun hannu sapiri sempri siddu cc'è l'accentu o nò. Sulu p'avvisàrivi e pi discurrirìnicci (l'accentu è giustu?!). Salutamu.--pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 00:17, 19 Sittèmmiru 2005 (UTC)


Mi pari chi li nnicazzioni di Pippu sunnu bôni. L'usu di l'accentu è bônu si pò ajutari li forastèri a lèggiri lu sicilianu. Cuncirnenti li dati a.C., nzin'ora agghiu scrittu sempri XY a.C., veni a diri cu la a minuscula, la C majuscula e li dû punti doppu la e la C e senza spazziu. M'agghiu furriatu li wikipedî cchiù mpurtanti, e mi pari ca ogni wikipedia havi nu stili sòu. Li ngrisi scrivunu XY BC, l'italiani XY AC, li francisi -XY (lu signu menu!), li tideschi XY v. Chr., li portughisi scrivunu esattamenti comu a nuatri: XY a.C.; li spagnoli XY adC. Iu votu pi XY a.C. chi currispunni puru â scrittura usuali ntâ libbra in italianu (e pòi esistunu gghià na armenu na dicina di paggini di storia rumana e greca unni stu criteriu è usatu). Salutamu Peppi
    • ok - grazzî Peppi, sugnu d'accordu, chissa è la megghiu forma, jemu cu «a.C.» - fazzu li canciamenti pirtinenti quannu cci nn'haiu tempu. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:53, 19 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Traduzzioni dâ Simana 1 cancia

Sta simana si tratta di: de:Venus von Willendorf en:Venus of Willendorf es:Venus de Willendorf fr:Vénus de Willendorf nl:Venus van Willendorf pt:Vénus de Willendorf

Quarchidunu voli cunzigghiàrimi nu tìtulu pi sicilianu? (supratuttu lu vucàbbulu pi «Venus») Grazzî! --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 04:33, 20 Sittèmmiru 2005 (UTC)

  • Già fattu! Vèniri di Willendorf.
  • St'utenti anònimu 82.53.99.2 ju l'ammurai pi tri misi vistu ca eliminau quattru pàggini (e forsi nò pâ prima vota) e ora ora sta pruvannu fari lu vandalismu nta it.wiki - viditi la paggina di discussioni di it:Palermo, chi ora è bloccatu.

La nova grafica cancia

Finî lu travagghiu. Ci hagghiu misu tutti li paroli chi c'eranu nta la vecchia TOC, tranni lu pruverciu dâ sumana e la traduzzioni dâ sumana. Sti dû cosi hannu a truvari n'autru postu, forsi ntâ culonna di l'articulu dâ sumana. Comu vi pari?

Sugnu d'accordu - è u megghiu postu - accussì si pò balanzari li dui lati 'n tèrmini di lunghizza. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 00:02, 22 Sittèmmiru 2005 (UTC)
Fattu! A prupòsitu, bonu travagghiu Peppi! Cu tempu, putemu fari la prima scatulina cchiù nica, pricisu comu dicisti. (Mi scusi, ma chi è cuararé?)

A stu puntu, iu canciassi lu missaggiu di binvinutu/bonvinutu. Comu dici Pippu, nu missaggiu semplici di salutu pò bastari. Pi esempiu Salutamu. Chista è la Wikipedia in Sicilianu .... e all'autra linia.... L'enciclopedia unni cuararé pò scriviri e unni cuararé pò junciri paroli novi. ..... Nta lu schema chi c'e' di sutta ci sunnu l'istruzzioni, e forsi nun c'è bisognu di scrivilli subbutu ntô missaggiu di binvinutu. Chi ni pinsati ? Salutamu. Peppi

  • Peppi, facisti un gran travagghiu!!! La nova gràfica mi piaci assai. Pi mia l'asempiu chi facisti pò jiri bonu Salutamu. Chista è la Wikipedia in Sicilianu. Pippu, cuararè nun l'haju sintutu mancu iu, però avissi a èssiri comu cuegghiè, Peppi nni lu pò cunfirmari. Salutamu. --Giusi 01:38, 22 Sittèmmiru 2005 (UTC)
Cunfermu. Vulìa diri (it.) chiunque. Ntê mè banni nun c'è na forma unica. Si pò diri cuegghiè, cuagghiaré, cuararé, ma mi pari ca forsi cuegghiè è la cchiù pansiciliana. Chi dicunu li dizziounarî? Salutamu. Peppi
ok, capii... Camilleri dici «cu' è è» - forsi si cci pò scriviri accussì mi nun rifletta zoccu veni parratu - Picitto porta: «cuededè», «cuegghè», «cueggherè» e puru «cuererè» (rausanu - e forsi na forma simili a chidda usata di Peppi), e poi «cuieiè» (forsi comu me patri usa) e «cuedderè». Nun sacciu picchì, ma mi pari ca ju avìa mmagginatu quarchiccosa comu «cui è gghiè» - ca mancu la trovu pi nudda banna! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 10:09, 22 Sittèmmiru 2005 (UTC)


Chi ni pinsati di stu missaggiu di binvinutu. Li missaggi tecnici ponnu essiri misi ntâ rubrica Ajutu.

Salutamu. Chista è la Wikipedia in Sicilianu. L'enciclopedia unni cuegghié pò scriviri e unni cuegghié pò junciri paroli novi e chi cunteni gghià 26 273 articuli articuli.

Salutamu. Peppi. 23 Sittèmmiru 2005, 19:00 (CET)

Peppi, a mia mi piaci. C'haju sulu dui dubbi d'ortugrafìa:
  1. «jùnciri» o, megghiu, «agghiùnciri» ?
  2. «già» nun è cchiù pansicilianu di «gghià» ?

--Giusi 22:03, 23 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Ciau Peppi e Giusi - è nu missaggiu bonu, e puru l'idia d'aviri na scatulina pi stu missaggiu e forsi nautra scatulina pi tutti li missaggî d'aiutu. Pi quantu riguarda ê nutanni di Giusi:
  1. Ju cercu sempri d'attruvari li suttili diffirenzi dî significati di ddi palori ca sunnu assai simili, picchì tanti voti cci asistinu e mi pari ca n'aiuta arricchiri lu linguaggiu. Mi pari ca «agghiunciri» è cchiù comu talianu «aggiungere» o ngrisi to add (something to something), e ca «junciri» è cchiù comu talianu «congiungere» o ngrisi to join (to join up with someone, or a club, etc.), ma mi pari ca tutti dui ponnu significari to join something together. Allura, siddu st'argumentu havi senzu, forsi «agghiunciri» fussi megghiu.
  2. Haiu nudda prifirenza. Purtroppu «jà» nun veni usata chiui (mi pari). Forsi è veru ca «già» è cchiù pansicilianu - ma mi piaci puru «gghià».
--pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 22:35, 23 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Localized date formats need to be verified cancia

Dear Wikipedians,

I need your help to look at date formats for your language. I created a large list of formats here. Please take a look and fix any mistakes or add any new formats. This will help interwiki bot to match en:April 1, fr:1 avril, ru:1 апреля, zh:4月1日, and all other sites together.

What's needed: Look here at every format for your language, fix any mistakes, note any exceptions (some languages have 1st, 2nd, 3rd, etc naming schemas, or year 1 is written as '1 (year)' unlike all other years).

Also, I would like to receive a bot status on your site for my bot User:YurikBot. It will be mostly involved in interwikies.

Thank you!!!

You can contact me at en:Yurik (--70.192.56.68 22:28, 24 Sittèmmiru 2005 (UTC))

Lu nostru avanzamentu cancia

Ciau a tutti - stavu pinzannu (accura!) - supra u mailing list di wikipedia, cc'era st'ùrtimi jorna nu discursu lunghissimu dî formi dû ngrisi miricanu e chiddu brittanescu. Certi attaccavanu pila picchì s'attròvanu tanti voti la stissa palora scritta pi du modi. Ma chi cosa tirribbili! Putiti mmagginari - du modi! E ccà semu ca tanti voti putemu scègghiri d'armenu na menza dùzzina di formi! Dunca, comu si vidi, puru una di cchiù granni lingui dû munnu havi stu prubbrema di virnaculi e ortugrafii diffirenti, p'asempiu: color/colour, inquiry/enquiry, realisation/realization, eccetra. La murali di stu cuntu è ovvia, pî du jatti ca semu, stamu jennu abbastanti beni, e usannu dui or tri formi di na palora nun si tratta dûn disastru. Allura, siddu usamu cresia o chiesa, palora o parola, accuminzari o accuminciari, nun si tratta di na cosa di cui avemu a prioccupàrinnicci. Pi l'autra manu, pi certi circustanzi, è megghiu usannu formi nta na manera cchiù custanti. E pi chissu, mi pari ca li nostri (circa) deci principî rapprisentannu nu bonu mudellu e ca n'ajùtanu sviluappari st'enciclopedìa ntôn modu òttimu. Pi cunchiudiri, siddu cci sunnu dui o tri formi pi na palora chi tutti quanti assicùtanu li nostri principî, mi pari nun cc'è mali usannu sti dui o tri formi. La cosa cchiù mpurtanti è ca lu linguaggiu arresta chiaru. Ma unni cci n'avemu li prifirenzi, è megghiu arristari custanti - spiciarmenti criannu tìtuli e liami.

St'argumentu mi fa pinzari c'avennu li prifissi e suffissi custanti fussi na cosa bona, spiciarmenti quannu stamu parrannu di palori novi, muderni, ntirnazziunali, sculastichi, eccetra. Lu nostru impegnu addiventa cchiù facili siddu usamu li stissi prifissi e suffissi pi quantu è pussibbili. P'accuminzari, haiu criatu sta tavuletta ccasutta dî prifissi cchiù usati. La putemu cuntrullari cu tempu, agghiuncennu prifissi novi, fari canciamenti, eccetra, e poi la putemu fari parti dû nostru cumpenniu stilisticu.

Lista di prifissi cancia

Pruvinenza Ngrisi Talianu Sicilianu Asempî
Gr «a-», «an-», (without) «a-», «an-», (senza) nun è cumuni,

quarchi vota s'attrova

anarchy / anarchia / anarchia, ma

apathy / apatia / nun asisti pi sicilianu

Lat. «a-», «ad-», (toward) «a*-», (verso) «a*-» admit / ammettere / ammèttiri
Lat. «ante-», (before) «ante-», «anti-», (prima) nun è cumuni,

quarchi vota s'attrova

antecedent / antecedente / nun asisti pi sicilianu

antemeridian / antimeridiano / nun asisti pi sicilianu

Gr. «anti-» (against) «anti-» (contro) «anti-» antibiotic / antibiotico / antibiòticu
Gr. «arch-», (first) «arc-», (primo) «arc-», archangel / arcangelo / arcancilu

archduke / arciduca / arciduca

Lat. «bi-», (two) «bi-», (due) nun è cumuni?,

viditi «du-»

bilingual / bilingue / ??
Gr. «bio-», (life) «bio-», (vita) «bio-» biography / biografia / biografia
Lat. «circum-», (around) «circon-», (intorno) «circun-» circumference / circonferenza / circunfirenza
Lat. «co-», «con-», «com-» (with) «co-», «con-», «com-» «cu-», «cun-», «cum-» conjunction / congiunzione / cungiunzioni
Lat. «contra-», (against) «contra-», (contro) «contra-», «cuntra-» contradiction / contraddizione / cuntraddizzioni
Lat.Gr. «du-», (two) «du-», (due) «du-» duet / duetto / duettu
Lat. «ex-», «e-», (out) «es-», «e-», (fuori) nun è cumuni,

tanti voti la «e-» si perdi ô principiu (spirienza, spirimintari), tanti voti s'attrova la «a-»

expectorate / espettorare / spitturari

emit / emettere / nun asisti pi sicilianu

Lat. «il-», «im-», «in-», «ir-» (in) «il-», «im-», «in-», «ir-» (in) «l-», «m-», «n-», (nudda «r-») incite / incitare / ncitari
Lat. «il-», «im-», «in-», «ir-» (not) «il-», «im-», «in-», «ir-» (no) (nudda «l-»), «m-», «n-», (nudda «r-») illegal / illegale / nun ligali

impossible / impossibile / mpussìbbili incredible / incredibile / ncridìbbili irresponsible / irresponsabile / nun rispunsàbbili

Lat. «inter-», (between) «inter-», (tra, fra) «ntir» international / internazionale / ntirnazziunali
Lat. «intra-», «intro» (within) «intra-», «intro», (dentro) «ntra-», «ntro» intramuscular / intramuscolare / ntramusculari

introduction / introduzione / ntroduzzioni

Gr. «mono-», (single) «mono-», (singolo) «monu-» monograph / monografia / monugrafia
Lat. «omni-», (all) «onni-», (tutto) «onni-» omnipotent / onnipotente / onniputenti
Gr. «ortho-», (straight) «orto-», (corretto) «orto-» orthography / ortografia / ortografia
Gr. «philo-», (lover) «filo-», (amante) «filu-» philology / filologia / filuluggia
Gr. «poly-», (many) «poli-», (molti) «poli-» polygamy / poligamia / poligamìa
Lat. «pre-», (before) «pre-», (prima) «pri-» premature / prematuro / primaturu
Lat. «pro-», (forward) «pro-», (avanti) «pru-» prolong / prolungare / prulungari
Lat. «pro-», (before) «pro-», (prima) ? prolusion / prolusione / -
Lat. «pro-», (in favour of) «pro-», (in favore di) «pro-» progerman / protedesco / protudiscu
Lat. «re-», (again, anew) «ri-», (ripetizione) «ri-» renovate/ rinnovare / (ar)rinnuvari
  • Fonti:

Autri Prifissi Ntirnazziunali cancia

Ciau li Uichipedisti! Sugnu d'accordu cu Pippu: nun è nu disastru siddu nn'usamu dui o tri formi di na palora siciliana. Zocch'è chiù mpurtanti è la chiarizza dû nostru modu di scriviri lu Sicilianu. Sempri l'avemu a usari li stissi "prifissi custanti" pî palori muterni. Pi cuntinuari lu travagghiu accuminzatu di Pippu, iu nni criai n'àutra tavuledda:


Pruvinenza Ngrisi Talianu Sicilianu Asempî
Gr. (êlecktron) «electro-» (electric) «elettro-» «alittro-» alittronica
Gr. (anthrôpos) «anthropo-» (human being) «antropo-» «antropo-» antropoluggia
Gr. (arkhaios) «archeo-» (ancient, antic) «archeo-» «archio-» archioluggia
Lat. (astrum) «astro-» (star) «astro-» «astro-» astronumia
Gr (diploos) «diplo-» (double) «diplo-» «dipro-» dipromazzia
Lat. (œco) «eco-» (house) «eco-» «eco-» econumia
Gr. (phôs/phôtos) «photo-» (light) «foto-» «foto-» fotografia
Gr (geô) «geo-» (earth) «geo-» «geo-» geografia
Gr (muthos) «mytho-» (legend) «mito-» «mitu-» mituluggia
Gr. (psukhê) «psycho-» (soul) «psico-» «psico-» psicoluggia
Gr. (polis) «poli-» (city) «poli-» «puli-» pulìtica
Lat. (socius) «socio-» (companion) «socio-» «socio-» socioluggia
Gr. (tekhnê) «techno-» (art) «tecno-» «ticno-» ticnoluggia
Gr. (theos) «theo-» (god) «teo-» «tiu-» tiuluggia


L'asempî ca dugnu pruvennu tutti dâ Paggina principali. Penzu macàri c'avemu a criari na pagginedda ntô nostru Cumpenniu stilisticu unni jamu a putiri mèttiri tutti sti prifissi ntirnazziunali custanti. Salutamu. --Sarvaturi

  • Bravu Turiddu - sugnu d'accordu cu chiddu chi scrivisti - forsi «ecunòmicu» si pò trattari di na ccizzioni (chi è chiutostu na palora cutiddiana di na palora sculastica). Doppu putemu accuminzari chî suffissi! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 02:53, 29 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Traduzzioni dâ Simana cancia

Quarchidunu sapi comu si chiama stu nsettu:

 

Lu nomu scintificu è Lepisma saccharina. Pozzu ntitulari l'articulu cu stu nomu, ma fussi bonu sapennu lu nomu cumuni. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 10:58, 29 Sittèmmiru 2005 (UTC)


Ciau Pippu,

Stu nsettu nicareddu, li Taliani lu chiamanu "pesciolino d'argento" o "lepisma"

Fonti:

http://www.demauroparavia.it/82033

http://www.insetti.org/Insetti-Curiosita/Curiosita-pesciolino.htm

Purtoppu nun lu canusciu lu sô nomu 'n sicilianu.

Siddu nun sbagghiu, la palora taliana "pesciolino" si pô diciri "pisciuzzu" 'n sicilianu. Quinni forsi putemu traduciri/diduciri "pisciuzzu d'argentu" pi sicilianu. Ma comu nun sugnu sicuru, e ca nun vogghiu mmintari cosi fausi, lu penzu ca megghiu usari la sprissioni accurzata "lepisma".

Nota: Nuàutri, 'n francisi lu chiamamu "poisson d'argent" (zoè "pesce d'argento"). Ntâ Francia l'entomoluggisti (lu prifissu grecu "entomon" significa "nsettu") lu chiamanu "lépisme" (zoè "lepisma").

Salutamu. --Sarvaturi

Iu lu chiamassi «pisciteddu d'argentu». La traduzzioni cchiù apprupiata di pesciolino, siddu lu ntinnemu comu un diminutivu, mi pari ca avissi a èssiri propiu pisciteddu ('n Sicilia nn'avemu assai di cugnoma Piscitello!). Chi nni dici Sarvaturi? --Giusi 02:32, 30 Sittèmmiru 2005 (UTC)
Ciau a tutti e grazzî - «pisciteddu d'argentu» mi pari bonu. Forsi u «pisciuzzu» rifirisci ôn carusu c'ancura pisci'ô lettu :-) Salutamu --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 04:57, 30 Sittèmmiru 2005 (UTC)

Salutamu a tutti, iu sacciu ca ma matri a Scicli (RG) stu pisciulinu d'argentu u chiamava "càmala" e si manciava i vistita. Gino Carbonaro GMT 8:45 PM, 15 Uttuvri 2005

  • Ciau Gino - ntra Piccitto attruvai «càmala» (usata a Caronia ME) e punta a «càmula» unni discrivi «larve di piccolissime farfelle, che rodono lana, pellicce, ecc.», e poi cc'è càmula di l'argentu - puliche dell'argento - forse è la stissa cosa, me chi è «puliche»? Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 21:06, 15 Uttùviru 2005 (UTC)
  • Mi addunu ora ca «càmala» è comu ngrisi «moth», o talianu «falena» o «tarma». --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 23:06, 15 Uttùviru 2005 (UTC)

Mi addunai ora ora ca stu template Nobel (a manu ritta)

Premiu Nobel
 
Premiu n òrdini
Paci: alfabbèticu crunulòggicu
Littiratura: alfabbèticu crunulòggicu
Midicina: alfabbèticu crunulòggicu
Fìsica: alfabbèticu crunulòggicu
Chìmica: alfabbèticu crunulòggicu
Econumìa: alfabbèticu crunulòggicu

usa «vincituri» ma forsi «vincitura» fussi megghiu (curpa mia!). Chi nni pinzati? --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 21:42, 5 Uttùviru 2005 (UTC)

Pippu, nta lu template a manu dritta iu sta palora nun l'attrovu; però siddu c'è, criu ca «vincitura» fussi megghiu. --Giusi 01:02, 6 Uttùviru 2005 (UTC)

  • Siddu si passa u surci supra li palori «alfabetticu» e «crunuloggicu» si vidi - ma siddu haiu a canciari «vincituri», ô stissu tempu pozzu mèttiri l'accentu ntra st'autri palori! --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:33, 6 Uttùviru 2005 (UTC)
    • Nautra cosa - criditi ca ogni palora accadèmica chi finisci cu «-ia» havi âviri l'accentu supra la i senza ccizzioni? Vi addumannu sulu picchì nun sacciu - siddu la risposta è sì, armenu sapemu tutti quanti e ni putemu canciarili tutti chiddi chi cci abbisògnanu araciu araciu. Sacciu ca cci voli assai travagghiu, ma mi pari c'ammigghiora la qualitati di l'enciclopedìa facennu propiu accussì. È comu na dimustrazzioni ô munnu ca sapemu chiddu chi stamu facennu - e ca nun si tratta di quarchi cosa fatta ammuzzu. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:50, 6 Uttùviru 2005 (UTC)
      • Mi addunu nautra cosa ancura - jii a canciari na catiguria d'«Africa» p'«Àfrica» e scuprii nu prubbrema. Usannu la À ô principiu di na palora significa ca si fa strammari l'òrdini alfabbètica - propiu accussì si succedi ntê catigurî - dunca mi pari megghiu lassari stari sti tipi di catigurî pi ora pi quannu putemu carcurari comu si pò aggiustari sta storia. Succeddi puru quannu l'accentu si capita mmenzu na palora, ma armenu la catiguria s'attrova sutta la lèttera giusta, e no doppu la Z! Mìzzica, cc'è sempri d'attaccari pila! --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 04:36, 6 Uttùviru 2005 (UTC)
        • Pi quantu riguarda lu discursu di li palori accadèmici, criu ca si l'accentu tònicu cadi nta la i, certu ca hannu a aviri l'accentu gràficu; pi quantu riguarda lu discursu di l'accentu nta l'inizziu di palora, chi cci putemu fari, pacenza, siddu nni duna prubblemi cu l'òrdini alfabbèticu, lu mittemu sulu nta lu testu di l'artìculi. --Giusi 02:27, 7 Uttùviru 2005 (UTC)

Uniformazzioni di la grafìa dû plurali di li palori chi nnô singulari finìscinu cu i cchiù n'àutra vucali appressu cancia

Cridu ca avìssimu a pigghiari na dicisioni supra stu tema (nun m'arricordu si nn'avemu parratu).

Asempî (già chissu e n'asempiu!): nutizzia, variu, filusufìa, malatìa, eccètira.

La mè opinioni è la sicuenti: avìssimu a fari na diffirenza a secunnu di unni cadi l'accentu; pi tutti li palori - comu reula ginirali - lu plurali avissi a èssiri cû finali in î (nutizzia -> nutizzî; variu -> varî) menu pi ddi palori ca hannu l'accentu nta la i; sulu nta sti casi lu plurali avissi a èssiri cu dui i (filusufìa -> filusufìi; malatìa -> malatìi).

Cridu ca nun havi nuddu senzu scrìviri nutizzî e malatî tutti dui nta la stissa manera pirchì la prununza è completamenti diffirenti. L'accentu nta la i causò ca la duppia i ntô plurali ancora si senti (e comu siddu si senti!!) mentri pi l'àutri palori nun la dicemu duppia (funeticamenti nutizzî lu prununzamu comu biddizzi o comu scimuniti).

Ntô casu ca sta discussioni si fici già, mi scusu cu tutti: iu nun mi nn'addunai.

Salutamu. --Giusi 19:03, 7 Uttùviru 2005 (UTC)

  • Staiu vinennu di dari na taliata a l'Archiviu dû Cìrculu; sugnu propiu stunata: si nni parrau quacchi misi fa e iu puru scrissi quacchi cosa... Però nun si dicidìu nenti (mi pari). Peppi dicìa ca ntê sò zoni lumìa fa lumièi, v'arricurdati? Vi mettu lu liami: [1] --Giusi 19:13, 7 Uttùviru 2005 (UTC)
  • Grazzî Giusi - hai raciuni ca nun dicidemu nenti e pi tantu tempu ju avìa vulutu ripigghiari st'argumentu. Sugnu d'accordu cu chiddu chi scrivisti. Nun haiu assai prubbremi siddu Peppi voli usari la sò forma, ma luggicamenti, si pò usari sulu quannu l'accentu casca supra la "i". Palori comu nutizzî e varî hannu a stari accussì pâ raciuni chi ni dasti. Sulu vogghiu agghiunciricci sti punti:
    1. figghi o figghî, oricchi o oricchî?
    2. -ggiu/-ggia e cciu/ccia - p'asempiu: raggi o raggî; gocci o goccî? picchì ô singulari la "i" nun havi nuddu sonu, dunca ô plurali nun si juncinu dui «i» e chissu pò significari ca nun usamu «î» - pi l'autra manu, forsi e cchiù sìmprici assicutannu la stissa reula
    3. mi pari ca diu->dei e idia->idei vennu usati videmma (Meli fa accussì). Si pò scriviri dìi pi sicuru, ma idìi?

Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 13:36, 9 Uttùviru 2005 (UTC)

  • Pippu, mi pàrsiru ntirissanti assai li to' ossirvazzioni. Li dicisioni ca avemu a pigghiari (siddu lu vulemu fari) sunnu assai diffìcili. --Giusi 23:34, 10 Uttùviru 2005 (UTC)

L'accentu cancia

Pippu, giustamenti, mi spinciu a parrari di accentu. Effettivamenti n'avìssimu a dari na rèula. Vi dicu chiddu ca pensu iu:

  • Accentu tònicu e gràficu

Quannu parru d'accentu tònicu mi rifirisciu a dda vucali di dda sìllabba dunni naturalmenti, quannu parramu, rimarcamu lu "tonu" ca è comu si fussi nanticchia cchiù longu di l'autri di dda parola. A secunnu di la pusizzioni di sta sìllaba dunni cadi lu tonu, li paroli si difinìscinu:

    • tronchi (accentu ca cadi nta vucali di l'ùrtima sìllaba) asempiu: cità
    • chiani (accentu ca cadi nta la vucali di la penùrtima sìllaba) asempiu: dumàni
    • sdrùcciuli (accentu ca cadi nta la vucali di la terzùrtima sìllaba) asempiu: sìllaba
    • bisdrùcciuli (accentu ca cadi nta la vucali di la quartùrtima sìllaba) asempiu: cunzìdirinu
    • trisdrùcciuli (accentu ca cadi nta la vucali di la quintùrtima sìllaba) chissu avveni sulu 'n prisenza di prunomi enclìtici, asempiu: cumùnicamilu (siddu puru 'n sicilianu e cchiù diffunnuta la suluzzioni cumunicamìllu e, dunca, mi sintissi di diri ca non esistunu paroli trisdrùcciuli 'n sicilianu ma nun sugnu sicura).

L'accentu tònicu nni la lingua taliana nun si scrivi menu nnê casi di li paroli tronchi e nnê casi di ddi paroli ca si scrìvinu di la stissa manera (principi) ma, chi a siccunna di dunni cadi l'accentu, vonnu diri cosi diversi: prìncipi, princìpi (ci sunnu autri casi ma chissi sunnu li casi principali e chiddu ca n'interessa a nuautri). Sta suluzzioni cria prubbremi grossi a li pirsuni ca nun sunnu di matrilingua taliana e si nzignanu l'italianu picchì, quannu lèggiunu, hannu a sapiri prima dunni cadi l'accentu tònicu di ogni parola, vistu ca nun c'è nudda ndicazzioni gràfica.

Nta la lingua spagnola usaru un criteriu diffirenti: iddi sìgnanu sempri l'accentu menu nni ddi casi, ca sunnu li cchiù cumuni, di li paroli chiani. Accussì unu chi nun sapi lu spagnolu pò tranquillamenti lèggiri facennu càdiri l'accentu tònicu nni lu giustu postu: dunni è signatu, siddu è signatu graficamenti, e nta la penùrtima sìllaba, siddu nun è signatu propiu (nun è propiu d'accussì, ma chissu nun è lu postu pi parrari nê dittagghi di la quistioni di l'accentu nni la lingua spagnola).

Iu cridu ca chissa è la megghiu suluzzioni pi lu sicilianu; pirlumenu pi lu sicilianu ca scrivemu nta la Wikipedia. Avemu a cunzidirari ca non tutti sannu lèggiri lu sicilianu. Li stissi siciliani, pirlomenu a l'inizziu, hannu dificurtà picchì nun sunnu abbituati. La me pruposta è chissa:

    • paroli tronchi: lu mittemu; asempiu: cità, virità, etc.
    • paroli chiani: nun lu mittemu; asempiu: dumani, manciari, etc.
    • paroli chiani ambigui: lu mittemu sempri; asempiu: cantàru (pi diffirinziallu di càntaru), capìri (pi diffirinziallu di càpiri), filìci (pi diffirinziallu di la chianta fìlici), etc.
    • paroli sdrùcciuli: lu mittemu sempri; asempiu: penùrtimu, etc.
    • paroli bisdrùcciuli: lu mittemu sempri; asempiu: cunzìdirinu, etc.

Doppu c'è puru la quistioni di li paroli monosillabbi. Ma di chissu nni parramu n'autra vota.

  • Accentu circunflessu

Vulissi parràrivi puru di chistu. Speru di putìrilu fari prestu. Piccamora mi nni haju a jiri.

Salutamu. --Giusi 15:10, 23 Austu 2005 (UTC)

Ciau Giusi - datu ca nta wikipedia è na cosa facili usannu l'accentu e lu circunflessu, ju nun tegnu nuddu prubbrema cu tuttu chi scrivisti ccasupra - canusciu li reuli dû spagnolu e sugnu d'accordu ca li putemu usari pû sicilianu. Poi agghiunciri quarchi riga ntâ grammatica e ntô cumpenniu? E poi dari Baarle nautra ucchiata? Accamora semu l'unica wiki c'havi fattu la traduzzioni cumpreta di l'ulandisi rrigginali. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 03:22, 24 Austu 2005 (UTC)
  • Ciau Giusi - mi pari ca nn'avemu abbastanti nfurmazzioni pi dicidiri quarchicosa - ju vogghiu prupòniri lu sequenti:

Palori chi finiscinu cu «-iu» e «-ia» cancia

    1. Siddu l'accentu si casca supra la «i», riniscemu avennu li duppî «i» chi si prunùnzanu, p'asempiu: ziu -> zìi; malatia -> malatìi, tiuria -> tiurìi, mittennu l'accentu supra la «ì» accintata (ma putemu lassari puru l'usu di Peppi, p'asempiu: malatiei, tiuriei, eccetra - ma pi quantu riguarda li tìtuli e li liami, è megghiu jiri cu li duppi «i» custantimenti)
    2. Siddu l'accentu nun si casca supra la «i», avemu du pussibbilitati:
i) «-cchiu», «-cchia», «-gghiu», «-gghia», «-cciu», «-ccia», «-ggiu», «-ggia» finiscinu tutti cu na «i» sula (senza l'accentu), p'asempiu: figghiu -> figghi, goccia -> gocci
ii) pi tutti l'autri asempî, finisicinu cu na «î», p'asempiu: nutizzia -> nutizzî, asempiu -> asempî, catiguria -> catigurî, variu -> varî, grazzia - grazzî
Ccizzioni: diu/dia -> dei (o dìi); idia -> idei
Mi pari ca si tratta dûn mudellu sìmprici e lòggicu. Pi fauri datiminni li vostri pinzeri. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 02:49, 11 Uttùviru 2005 (UTC)


Ciau a tutti. Li rèuli suggiriti di Giusi sunnu boni. Pippu mi pari chi è d'accordu. E puru iu sugnu d'accordu. C'è però nu problema. Comu facemu a canciari li 150 paggini unni cumpari Biografî, ca a stu puntu avissi a essiri Biografìi. Iu avìa sullivatu lu probblema quarchi misi fa, giustamenti pi evitari d'arrivari a stu puntu! Ci forra la possibbilità di fari li canciamenti cu nu bot, ma iu nun lu sacciu fari. Salutamu. Peppi. User:Gmelfi, 09:00 11 Uttùviri 2005 (CET)
      • oops! hai raciuni - forsi putemu farilu araciu araciu, comu stamu facennu cu «sèculu», vogghiu diri, quannu cci ni capita, facemu la canciata, e pûn tempu nn'avemu li du catigurî pi forza. Ti ricordi siddu cci sunnu l'autri simili? Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 07:33, 11 Uttùviru 2005 (UTC)
      • e nun semu sbagghiati puru cu catigurî? nun avissi a essiri catigurìi? - nun aviti a sintiri a mia - ju chi nni sacciu! --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:50, 11 Uttùviru 2005 (UTC)
Lu ragghiunamentu è gghiustu! Fazzu li canci ora. Salutamu. Peppi (grazzî pi li canci ntê biofrafìi)
e grazzî a tia!! --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 13:24, 11 Uttùviru 2005 (UTC)
  • Sugnu daccordu cu la pruposta di Pippu; vidu puru ca semu tutti daccordu. L'ùnicu prubblema, comu giustamenti suttaliniau Peppi, è lu travagghiu ca nn'aspetta... Chi ci putemu fari... araciu araciu facemu li canci. --Giusi 14:08, 11 Uttùviru 2005 (UTC)
Araciu araciu?!? Nun mi nn'avìa addunatu: siti na màchina!!! --Giusi 14:56, 11 Uttùviru 2005 (UTC)

-ISMU o -ISIMU cancia

Pi fauri, viditi Talk:Fascismu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 03:10, 10 Uttùviru 2005 (UTC)

Facemu un'annu! cancia

Sì - è pricisamenti un'annu c'accuminzamu la wikipedia siciliana. Siddu mi pirmittiti, vulissi fari quarchi assirvazzioni:

  1. Comu dissi Giusi na vota, fussi beddu aviri nu cuntaturi. Putiti attruvari na discussioni ntô it:Wikipedia:Bar di sta quistioni. Forsi è pussibbili e fussi na cosa bona stabbiliri li cuntatti chî nostri culleghi.
  2. Mi ricordu ca un annu fa, ju e Ninu Russu eramu accussì sicuri ca tra picca tempu avissimu avutu li sciarri circa l'ortugrafìa siciliana. Ma chissu nun succidìu (o armenu nenti assai gravi). Pi stu cuntu sulu putemu cunchiudiri ca la wikipedia siciliana havi statu nu successu.
  3. Pi l'autra manu, ca cci arrèstanu sulu tri o quattru cuntribbitura rigulari rapprisenta quarchicosa ca havi âmmigghiurari.
  4. Mi ricordu puru di prima ca mi parìa ca avissimu avutu reuli stritti stritti e l'usi di palori custanti. Ma ora mi addunu, ntra certi lìmiti, nun è assai mpurtanti aviri sempri l'unica ortugrafìa p'ogni palora. Avemu li nostri principì auti, chi mi parinu ni servinu bonu bonu, ma fora di chissi, nun mporta siddu si scrivi «parola» o «palora»; «accuminzari» o «accuminciari»; «chiesa» o «cresia», sarvu ca avemu a tèniri sempri accura ca tutti li nostri liami funziònanu, e c'avemu abbastanti redirect. Usannu ssi asempì, pozzu llustrari li lìmiti di cui parru. Pi sicuru «accuminzari» o «accuminciari» sunnu boni tutti dui (e puru li formi accurzati pi certi frasi), ma ovviamenti comminciari nun va beni picchì si tratta chiutostu dû talianu riggiunali chi la lingua siciliana. E poi «chiesa» e «cresia» sunnu tutti dui boni, ma forsi cresa nun va beni picchì si tratta di na forma assai lucali. Dunca, si vidi ca usannu li nostri principì auti, avemu un mudellu ca nun è troppu strittu e ni aiuta criari n'enciclopedìa di qualitati.

Aspettu li vostri cummenti! Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 23:49, 13 Uttùviru 2005 (UTC)

Palora dâ Simana cancia

Mi piacissi aviri nu novu tìtulu suprâ pàggina principali: «Palora dâ Simana», unni putemu discriviri na palora veru siciliana chi forsi nun veni usata assai oi - ma tuttu scrittu pi sicilianu, forsi cu l'etimoluggìa dâ palora. Pruvamu arricugghiri na lista di palori ccasutta chi putemu usari ntô futuru, accuminzu sta lista cu sti quattru:

  1. addimurari
  2. accabbari
  3. criscimonia
  4. accucchiari

Nautra bona idia putissi essiri d'aviri na Sprissioni dâ Simana. Chi nni pinzati? Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 00:03, 19 Uttùviru 2005 (UTC)

Novu Bureaucrat cancia

Ora ora mi addunu ca Peppi ni junciu quasi un annu fa, e havi travagghiatu forti forti cuntinuamenti pi tuttu stu tempu, sempri circannu âmmigghiurari la qualitati dâ nostra wikipedia. Mi pari ca mèrita essiri avanzatu ô liveddu di Bureaucrat comu làusu pi quantu havi fattu finadora. Speru ca siti tutti quanti d'accordu. Putiti vutari ccà: Wikipedia:Amministraturi. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:00, 27 Uttùviru 2005 (UTC)

Pippu, Grazzî pi avirimi candidatu comu bureaucrat. Lassu chi l'autri vòtunu, e ringrazziu chiddi chi vulissiru vutàrimi. Lu mè programma è di migghiurari sempri chiossài la qualitati na nostra wikipedia. Urtimamenti mi stagghiu sfurzannu di applicari puru na pulitica edituriali cchiù autonoma. Pi esempiu agghiu scrittu na pocu d'articuli chi parrunu di pittura siciliana, di architettura siciliana, di storia siciliana, chi si trovunu picca e propria nti l'autri wikipèdî. Mi pari ca chista pò essiri na qualitati chi ni distingui e na spicificitati carattiristica. Siddu siti d'accordu, lu putiti diri dànnumi nu votu ccà ca. Salutamu Peppi, 31 di Uttùviru 2005 (CET)

scrìviri u dialettu cancia

vi scuprìi ora ora e mi lessi 'na para ri paggini: cumprimenti, un lavoru straordinariu, ma secunnu mia (chi quarche vota scrivu puru 'n dialettu 'nto me blog -brogghe?-) ci vulissi una poco di rregule di scrittura pirchì sinnò arrischiate di scrìviri 'nta tutti i diversissimi dialetti r'a nostra bedda isula. Iò scrivu 'n palermitanu pirchì è ccà ca vivu, ma comu facissi, si vulissi cullabburari, a parrari (scrìviri) e fàrimi càpiri ri tutti? U sicilianu "standard" esisti? o ci sunnu 'na caterba di siciliani ('u palirmitanu è differenti 'r'u catanisi, 'r'u missinisi, ma ancora di cchiù è differenti 'r'i l'agriggintinu o r'u rragusanu...)? speru d'essermi spiegata bbonu... scrìviri 'u dialettu pi' mia è una bedda utopia. Utopia che mi piacissi realizzari, si fussi possìbbili!

-)

splash! la sirenetta (sirenetta.splinder.com)

  • Ciau! Ovviamenti ti capemu bonu bonu. Si vai ccà trovi: na grammatica brevi e nu cumpenniu stilisticu unni pruvamu a criari quarchi principiu autu pûn mudellu pû sicilianu standard. Ufficialmenti, forsi comu sai, lu sicilianu standard nun asisti, ma junciri nzemmula rifirimenti boni comu Piccitto, Pitrè e Camilleri, e l'òpiri di Meli, Martogghiu e Buttitta, putemu arrivari a quarchi cosa chi si pô chiamari lu sicilianu standard, o armenu, nu sicilianu littirariu. Pi fauri, riturnati spissu e forsi cci poi cuntribbuiri n'articulu e ni poi aiutari âmmigghiurari st'enciclopedìa. Salutamu! --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:33, 28 Uttùviru 2005 (UTC)
  • Ciau visitaturi Palirmintanu! Macari Giusi è Palirmintana. Comu dici Pippu, ti capemu bunìssimu. Raciuni hai, ci sunnu diversi varianti "dialittali" orali dâ lingua siciliana, e nuàutri vulemu criari na lingua littiraria (scritta) standard. Scrìviri lu sicilianu nun è n'utopia, è na cosa pussìbbili. La wikipedia siciliana è un prucettu dimucràticu unni spissu accittamu cchiù ortugrafii pi na stissa parola siciliana, accussì comu si fa nnila Wikipedia 'n Ngrisi.

Salutamu

Turi

Culligamenti sterni cancia

Ciau a tutti,

Lu sapiti, lu nostru pòpulu sicilianu havi uriggini grechi, latini, bizzantini (turchi), àrabbi, nurmanni, pruvinzali, arbanisi, spagnoli, ecc.

E la nostra cara lingua cunserva rasti dî lingui di sti pòpuli d'Europa, Asia, e Africa.

Zocch'è e pirchî òi, iu pruponu d'agghiùnciri quarchi culligamentu â nostra Paggina Principali:

[Ελληνικά] (the Greek wikipedia)

"naca" (culla) veni dû grecu "naka".

"pistiari" (mangiare) veni dû grecu "estiào".

"pitrusìnu" (prezzemolo) veni dû grecu "petrosélinon".

"tiganu" (tegame) veni dû grecu "tèganon".


[Latina] (the Latin wikipedia)

"antùra" (poco fa) veni dû latinu "ante horam".

"ciàuru" (odore) veni dû latinu "flagrum".

"cucuzza" (zucca) veni dû latinu "cucutia".

"nzèmmula" (insieme) veni dû latinu "in simul".

"tannu" (tempo fa, allora) veni dû latinu "tandiu".


[Occitan] (the Occitano-provencal wikipedia)

"burgìsi" (possidente) veni dû pruvinzali "borgés".

"lavanca" (dirupo) veni dû pruvinzali "lavanca".


[Shqip] (the Albanian wikipedia)

"cuppinu" (mestolo) veni di l'arbanisi "kupin".

"curatru" (caseificatore) veni di l'arbanisi "kuratug".

"conca" (braciere) veni di l'arbanisi "kunk".


[Türkçe] (the Turkish wikipedia)

"sceccu" veni dû turcu "esek".


Salutamu

Turi


Doppu scrittu:

Macari penzu ca putemu culligari l'àutri granni lingui di Spagna:

[Galego] (the Galician wikipedia)

[Euskara] (the Basque wikipedia)

[Asturianu] (the Asturian wikipedia)

Vistu ca già culligammu li Uichipidìi 'n castigghianu, e 'n catalanu.

E scummigghiai n'àutra Uichipidìa veru stramma ma ntirissanti:

[Interlingua] (Lingua ntirnazziunali basata supra li palori cumuni ê majuri lingui d'Europa uccidintali.) Di vìdiri!!!

E nn'avemu n'ammasciaturi uichipidianu?

Taliati sta paggina 'n ngrisi: [Embassies and Ambassadors]


Salutamu!

Turiddu

  • ciau Turiddu - nun nn'haiu nuddu prubbrema cu zoccu scrivisti, ma nun haiu caputu pricisamenti zoccu ntenni a fascinari. Nn'avemu già li liami a tutti sti lingui suprâ pàggina principali - o vulissi fari li liami rittu a sti palori chi scrivisti ccasupra? Mi piacissi nu scatulinu unni putissimu esibbiri na palora nova ogni simana e la pruvinenza di dda palora. Vulissi fari quarchi cosa accussì? Mi scusi siddu ju nun ti haiu caputu bonu. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 01:56, 4 Nuvèmmiru 2005 (UTC)