Usu dâ «RR» pû radduppiamentu dâ «R» nizziali
Ntâ lingua siciliana, la «R» nizziali è spissu prununzata duppia. Pirchissu, arcuni cristiani la scrìvinu usannu la «RR».
DiffusioniCancia
Stu finòminu funèticu s'attrova nta assai àrii di la Sicilia. Picca sunnu l'autura siciliani ca ùsanu stu modu di scrìviri.
AsempiCancia
rrosi (rosi)
rregule (règuli)
rragusanu (ragusanu, rausanu)
ecc.
Rifirimenti ca ùsanu palori cu sta "rr"Cancia
- Vucabbulariu di Piccittu, 1950-1980
Rifirimenti ca nun ùsanu palori cu sta "rr"Cancia
- Grammàtica di Pitrè, 1870
- Dizziunariu etimològgicu di Giarrizzo, 1989
- Vucabbulariu di Camilleri, 1998
- Dizziunariu di Luigi La Rocca, 2000
- Grammàtica di Bonner, 2001
Ntâ littiratura sicilianaCancia
- Dî pruverbi siciliani cugghiuti di Giuseppi Pitrè:
- Cavaddi rausani, muli spaccafurnari e scecchi muricani.
- Un casu nun fa règula.
- Quannu lu riccu accarizza lu pòviru, signu ca l'havi a ngannari.
- Diciottu Jarofuli di Sarvaturi Camilleri:
- di li ricordi di la primavera
- Lu Regnu di li Vulpi di Giuvanni Meli:
- Tra lu regnu e dominiu vulpignu
- Traduzzioni di William Shakespeare di Renzu Porcelli:
- e a lu to libbru duni la ricchizza.
Sicilianu standard usatu ntâ wikipediaCancia
Raccumannamu di nun usari la "rr" ca rapprisenta nu finòminu funèticu e cunzidiramu lu sò usu comu n'erruri.